luni, mai 17, 2021

Prof. univ. dr. Mihai Coman: Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova.

Prof. univ. dr. Mihai Coman, Decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, a afimat că indiferent de obiectul de cercetare pe care l-a abordat de-a lungul carierei sale ştiinţifice, în tot ce a făcut, a gândit în spiritul antropologiei culturale, iar în acest moment, pe plan internaţional, se află într-o poziţie de pionierat în impunerea unei discipline noi, antropologia mass-media.

„Traseul meu ştiinţific mi-a permis să mă plasez în punctul de intersecţie dintre antropologia culturală şi ştiinţele comunicării. Perspectiva antropologică asupra fenomenelor comunicării de masă, aşa cum începe ea să se contureze, oferă un câmp de cercetare nou şi promiţător. În mai multe studii am dezvoltat conceptele de ritualizare şi mitologizare prin mass-media, procese prin care nu înţeleg simpla transpunere a unor întâmplări în matricea unor rituri sau toposuri inspirate din/ori transmise de culturile străvechi (chiar dacă asemenea procese au loc mereu). Mitologizarea şi ritualizarea mediatică sunt mai mult decât o simplă calchiere mecanică a unor scheme arhaice; ele sunt produsul unui proces de bricolaj, niciodată terminat, cu toate unităţile din vocabularul cultural, bricolaj prin care sunt produse diverse texte media de mare impact social”, a spus Coman în cadrul festivităţii în care i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova.

Coman a subliniat că, pe aceeaşi axă, analizează relaţia dintre religie şi mass-media, pentru că dincolo de folosirea presei pentru comunicarea religioasă şi de prezentarea în „logica” media a unor evenimente şi experienţe religioase şi dincolo de utilizarea arhetipurilor religioase în publicitate, este preocupat să înţeleagă momentele şi procesele de sacralizare a realităţii prin discursul jurnalistic.
El a susţinut lectio magistralis „Ştiinţele comunicării şi antropologia culturală: constituirea unei noi discipline ştiinţifice”.

Prorectorul Universităţii din Craiova, prof.univ.dr.Nicolae Panea, a afirmat că antropologia culturală postrevoluţionară este „o ştiinţă tragică”, ce, după două decenii, încă se zbate să-şi găsească făgaşul normal.

„A existat cândva un puseu intelectual de a crea antropologie de la Haşdeu încoace, numai că, în perioada comunistă, ca toate ştiinţele sociale, a reuşit să fie sufocată de către puseele tiranice şi spectaculos interzisă. În 1990, România avea antropologi, dar nu avea antropologie. Profesorul Coman a încercat să dea peste cap această situaţie şi să construiască, aşa cum au construit şi alţii, venind din ştiinţe diferite (dumnealui venind dinspre filologie), o ştiinţă care azi există ca antropologie, cu foarte mulţi antropologi şi de vârsta dumnealui, dar foarte mulţi antropologi tineri, care au fost construiţi de felul dumnealui de a gândi. Mai mult decât atât, ca orice antropolog care construieşte, e mereu în avangarda ştiinţei. Dumnealui este la noi antropologul media poate cel mai cunoscut şi poate se confundă chiar cu această ştiinţă”, a spus Panea.

În tradiţionalul laudatio prezentat cu acest prilej, lect. univ. dr. Xenia Negrea, de la specializarea Jurnalism a Universităţii din Craiova, a afirmat că activitatea ştiinţifică a profesorului Mihai Coman este de mare impact: „peste 2000 de citări, în jur de 200 de citări ISI, fără autocitări (conform Web of Science), şi un Index Hirsch – 22 (i10-index – 32), conform Google Scholar”.

Mihai Coman a fost redactor şi apoi secretar general de redacţie la Scânteia Tineretului, redactor-şef la Editura Ion Creangă. În 1990, a înfiinţat Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) în cadrul Universităţii din Bucureşti, prima facultate de jurnalism din România. În perioada 1990-1995 a fost conferenţiar universitar, iar din 1995 este profesor universitar în cadrul instituţiei pe care a creat-o. Este primul conducător de doctorat în domeniul Ştiinţe ale Comunicării din România şi în decursul anilor s-a implicat activ în managementul academic, ca decan, ca director al Departamentului de Jurnalism, ca director al Şcolii Doctorale în Ştiinţe ale Comunicării şi ca director al Centrului de cercetare SPARTA.

Mihai Coman a publicat 19 cărţi, din 1980 până în prezent, multe cu ediţii revăzute şi adăugite, şase cărţi coordonate, peste 30 de studii în volume colective, ca autor unic şi coautor, peste 30 de studii publicate în reviste ştiinţifice, în calitate de autor şi coautor, la care se adaugă numeroase lucrări prezentate la diferite manifestări ştiinţifice internaţionale şi naţionale etc.

Enes Kanter a dat foc la înștiințarea de arestarea la cererea lui Erdogan

Faimosul baschetbalist, Enes Kanter a dat foc la înștiințarea de arestare trimisă la cererea președintelui Turciei, Recep Erdogan.

Hagia Sofia: Bannerul „Nu există alt Dumnezeu decât Allah” a stârnit controverse

Hagia Sophia a fost împodobită, vineri, cu un semn tradițional iluminat, cunoscut sub numele de mahya, pentru prima dată în 87 de ani, stârnind controverse, conform Ahval News.

Povestea nesfârșită a Turciei cu Uniunea Europeană

Republica Turcia este un stat de aproximativ 100 de ani. A fost fondată în condiții dificile, a suferit de foamete în primii 30 de ani, a fost afectată de cel de-al doilea război mondial. A trecut la sistemul multipartid în 1950, dar experiența democrației a fost întreruptă în medie la fiecare zece ani.

Moartea suspectă a jurnalistei de origine kazahă, rămâne fără răspuns după 3 ani

Un parlamentar din partidul de la conducere a făcut declarații despre moartea controversată a unei tinere jurnaliste de origine kurdă, conform Turkish Minutes.

Fostul ofițer de poliție, victimă a epurării practicate de guvernul turc, a murit la scurt timp după eliberare

Fostul ofițer de poliție, victimă a epurării practicate de guvernul turc, a murit la scurt timp după eliberare

Peste 26 la sută din turci nu își permit să acopere cheltuielile de bază

26,6 la sută dintre turci nu își permit să acopere costurile de bază ale traiului, pe când 54 la sută sunt la...