Radiodifuzorul internațional de stat german, Deutsche Welle (DW), va duce condamnarea coordonatorului biroului său din Istanbul, jurnalistul Bülent Mumay, la Curtea Constituțională a Turciei, după ce o instanță de apel inferioară a refuzat să-i anuleze condamnarea.
Directorul general al DW, Peter Limbourg, a declarat că Deutsche Welle îi va sprijini și îi va oferi sprijin juridic complet.
„Bülent Mumay este un jurnalist neînfricat, cu experiență și critic pe care autoritățile turce par intenționate să-l reducă la tăcere. Acuzațiile împotriva lui sunt în mod clar lipsite de temei și servesc doar ca pretext pentru a-l intimida pe el și pe alți jurnaliști din Turcia”, spune Limbourg.
Ce s-a întâmplat?
În mai 2023, Mumay a primit o condamnare de 20 de luni cu suspendare pentru publicarea unor informații despre o companie de construcții, încălcând o hotărâre judecătorească.
O instanță penală din Istanbul a pronunțat sentința pentru „difuzarea de date cu caracter personal” într-un dosar rezultat în urma unei plângeri depuse de proprietarul companiei de construcții Met-Gün Insaat.
Cazul se referă la informațiile pe care Mumay le-a împărtășit pe rețelele de socializare în 2020, legate de presupuse scheme de spălare a banilor care implică moguli din construcții și oficiali din fosta administrație locală din Istanbul, care a fost condusă de Partidul Justiției și Dezvoltarii (AKP) al președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan.
Materialul ar fi arătat că unii dintre contractanții cărora le-au fost atribuite sarcini erau afiliați guvernului.
Datele au vizat extinderea sistemului de metrou din Istanbul, care este susținut și de investiții internaționale și împrumuturi.
Cazul în justiție a început în urma plângerii depuse de proprietarul Met-Gün Insaat, care ar fi constituit diseminare ilegală de „date cu caracter personal”. Mumay, între timp, susține că își făcea meseria de jurnalist.
Autoritățile turce au luat, de asemenea, măsuri pentru a bloca accesul publicului la informații online.
Jurnalistul a făcut apel la condamnarea sa la Tribunalul Regional 26 din Istanbul, care funcționează ca instanță de apel. Judecătorii au respins în unanimitate apelul lui Mumay săptămâna trecută.
„Libertatea presei a dispărut”
În urma deciziei instanței, DW a decis să ducă cazul lui Mumay la cea mai înaltă instanță a țării, Curtea Constituțională.
„Sincer să fiu, nu mă așteptam ca recursul să fie decis în favoarea mea. Ar fi o surpriză dacă sistemul judiciar, politizat de regimul palatului, s-ar pronunța în favoarea unui jurnalist, mai ales într-un moment în care libertatea presei a dispărut”, declară Mumay pentru DW.
„Procesele și sentințele împotriva mea și a altor jurnaliști au două scopuri. Atât pentru a ne neutraliza, cât și pentru a intimida și a reduce la tăcere alți jurnaliști”, a adăugat el, referindu-se la istoricul slab al Turciei în ceea ce privește libertatea presei.
Apel către autoritățile turce
DW și celălalt angajator al lui Mumay din Germania, ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), au protestat împotriva verdictului inițial în 2023, cu sprijinul Reporters Without Borders (RSF) și filiala germană a ONG-ului scriitorilor cunoscută sub numele de PEN (Poeți, Eseisti, romancieri).
Institutul Internațional de Presă (IPI) a emis, de asemenea, o declarație critică în urma ultimului recurs eșuat al lui Mumay din 20 august.
„Acest verdict reprezintă un atac sever la adresa libertății presei și a libertății de exprimare în Turcia, erodând și mai mult bazele discursului democratic din țară”,
„Solicităm urgent autorităților turce să pună capăt hărțuirii lor asupra jurnaliștilor critici. Cazul lui Mumay este emblematic pentru represiunea sistematică a jurnalismului independent din Turcia”, spune IPI.
Mumay s-a numărat printre jurnaliştii care au fost reţinuţi în urma unei tentative de lovitură de stat în 2016, ca parte a unei represiuni pe scară largă care i-a vizat pe jurnalişti. Acesta a fost eliberat din custodia poliției după o scurtă reținere.
Turcia, care a devenit cea mai mare închisoare pentru jurnalişti din lume în 2018, în timpul stării de urgenţă impusă după tentativa de lovitură de stat, a fost clasată pe locul 158 din 180 de ţări în Indexul mondial al libertăţii presei din 2024, publicat de RSF.