luni, octombrie 2, 2023

Peisajul religios al minorităților din România trebuie să fie dominat de dialog şi pluralism

Peisajul religios al minorităţilor din România trebuie să fie dominat de dialog şi pluralism, a declarat sâmbătă dr. Laurenţiu Tănase, lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Bucureşti.

În cadrul unei conferinţe susţinute sub egida Academiei Interculturale de Vară ProEtnica, Laurenţiu Tănase a arătat că în România sunt recunoscute 18 culte legal constituite şi apreciază că este necesar ca societatea noastră să structureze şi să promoveze aşa-numitul pluralism religios.

„Peisajul religios al minorităţilor din România trebuie să fie dominat de dialog şi pluralism. (…) Pluralismul este cel care structurează societăţile moderne sub toate aspectele, fie că vorbim despre pluralism cultural, economic sau religios. Pluralismul este componentă fundamentală a societăţilor moderne şi democratice. Pluralismul deţine (…) elemente de stări conflictuale, or acestea trebuie prin legislaţie echilibrate şi armonizate, astfel încât societatea să nu intre în conflict permanent sau să facă implozie”, a afirmat Laurenţiu Tănase.

Referindu-se la peisajul fenomenului religios contemporan din România, reprezentantul Facultăţii de Teologie Ortodoxă a arătat că, pentru a se putea vorbi despre o minoritate, este necesar să existe ecuaţia minoritari-majoritari. El consideră că, în comunităţile în care există minorităţi, limba, gastronomia şi religia au început să intre în competiţie şi să fie ameninţate în relaţia cu majoritatea în respectivele comunităţi.

„Religia este foarte importantă pentru structura societăţii contemporane. Ea continuă să creeze un factor de mare valoare identitară pentru societăţile contemporane. (…) România n-a cunoscut o perioadă de conflict religios. Mai mult decât atât, avem comunităţi foarte importante de etnici turco-tătari. Sunt şi o serie de români care fac parte din comunitatea musulmană din România şi chiar se discută la nivel academic că România reprezintă un model de convieţuire etnico-religioasă în zona dobrogeană. (…) Zona dobrogeană este lipsită de conflictele dintre musulmani şi creştini, conflicte aşa cum din păcate observăm în multe dintre ţările occidentale moderne. Perioada comunismului a însemnat o perioadă de marginalizare a religiei în societate, religia a fost permanent supravegheată. (…) Cu toate acestea, cele două doctrine s-au tolerat timp de 50 de ani. (…) N-a existat o confruntare între ideologia comunistă şi doctrina religioasă. După 1989 religia reocupă un loc foarte important în spaţiul public, pentru că, înainte de venirea regimului comunist, ea a fost un element structural pentru identitatea românească”, a mai spus Laurenţiu Tănase.

Conferinţa „Peisajul religios al minorităţilor din România” a avut loc în cadrul Festivalului Intercultural ProEtnica, ce se desfăşoară la Sighişoara.

VIDEO: Atac cu bombă în Ankara, înainte de ceremonia de deschidere a parlamentului

Ministrul de Interne al Turciei, Ali Yerlikaya, a declarat, pe 1 octombrie că un atac cu bombă a fost organizat la ministerului, la ora locală 9:30 dimineața.

CEDO acuză Turcia, în cazul unui profesor condamnat pentru terorism

Conform raportării lui Bünyamin Tekin de la Strasbourg, CEDO a acuzat Turcia din cauza încălcării a patru articole ale Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Instanța a decis că Turcia îi plătește profesorului 15.000 de euro pentru costuri și cheltuieli.

Un turc a sunat la poliție după ce a confundat sateliții Starlink cu o invazie extraterestră

Un turc din provincia Çorum, din nordul Turciei, care a văzut pe cer sateliții la orele nopții, pe 25 septembrie, a cerut ajutorul poliției, temându-se că are loc o invazie extraterestră.

Raport Eurostat: Turcia are cel mai mic număr de doctor per cetățean din Europa

Turcia ocupă locul al cincilea după Germania, Italia, Franța și Spania în ceea ce privește numărul total de medici, dar ultimul cu raportul doctor per populație.

Turcia menține condamnarea filantropului Kavala și a altor patru în procesul Gezi Park

Printre cei cinci inculpați ale căror condamnări au fost menținute se numără, pe lângă Kavala, avocatul pentru drepturile omului și parlamentarul Partidului Muncitorilor din Turcia (TİP), Can Atalay, jurnalistul și producătorul de film Çiğdem Mater, urbanistul Tayfun Kahraman și regizorul Mine Özerden.

Ce înseamnă condamnarea CEDO pentru justiția din Turcia?

Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, marți, că condamnarea de către instanțele turce a unui profesor sub acuzații de terorism pentru activități precum utilizarea unei aplicații mobile sau deținerea unui cont la o anumită bancă este ilegală.

SpaceX a lui Elon Musk vrea licență pentru a lansa Starlink în Turcia

Cererea a venit la scurt timp după ce Musk a avut o întâlnire cu președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, duminică, la New York, cu ocazia Adunării Generale a ONU.