de Abdullah Bozkurt
Ţinerea sub tăcere a transferului de armament greu organizațiilor teroriste din Siria de către guvernul președintelui Recep Tayyip Erdoğan este bine evidenţiată de cazul unui camion interceptat pe 1 ianuarie 2014. Guvernul a intervenit imediat să împiedice desfăşurarea unei investigaţii judiciare independente a operaţiunii ilegale, prevenindu-l pe procurorul-șef să-și îndeplinească datoria – un caz evident de ingerință politică.
Documente confidențiale dezvăluie că angajaţi ai Serviciului Național de Informații (MİT), agenția de spionaj a Turciei, au fost prinși înarmând grupări de jihadiști din Siria (încălcând astfel legile în vigoare); au fost, însă, cruţați de Erdoğan, care a căutat să ascundă adevărul. Acest incident a avut loc la granița cu Siria, în orașul Kırıkhan al provinciei sudice Hatay: jandarmeria locală a primit un pont pe 1 ianuarie 2014, la ora 16:00, pe linia telefonică de urgență 156. Informațiile furnizate erau precise, deoarece detaliau numerele de înmatriculare ale tractorului (06 BR 8860) și remorcii (06 DE 3290). Ear vorba de o maşină marca Fiat Linea cu numarul 31 Y 5060. Informaţia, imediat transmisă de call center jandarmeriei Kırıkhan, a fost inclusă într-un proces-verbal redactat de doi sergenti, Ibrahim Kaplan si Mahmut Göçer, care a fost trimis comandantului spre revizuire.
Deoarece informațiile au indicat comiterea unei infracţiuni teroriste de natură gravă, căpitanul Kubilay Ayvaz, comandantul jandarmeriei din districtul Kırıkhan, l-a informat pe procurorul antiterorism din provincia Adana, Aziz Takçı. Dânsul a suspectat că remorca era plină de arme ilegale; ca atare, a cerut permisiunea să o inspecteze. Takçı a acceptat, ordonând ca toţi suspecții implicați în transportul ilegal să fie identificaţi; de asemenea, a solicitat percheziţia nu numai a încărcăturii remorcii, ci și a mașinii însoţitoare și a bunurilor personale ale suspecților. De asemenea, l-a instruit pe căpitan să filmeze totul.
Jandarmii au interceptat vehiculele de lângă Kırıkhan și au încercat să efectueze percheziţia, conform planului. Dar suspecții din mașină au declarat că sunt ofițeri de informații care lucrează pentru MİT și că nu aprobă şi nu recunosc mandatul de percheziţie. Aceştia, însă, nu și-au dezvăluit identitatea și nici nu au prezentat vreun document care să ateste că transportul a fost autorizat în conformitate cu normele în vigoare și reglementările stricte care sunt impuse în transportul armelor de foc și a materialelor explozive.
Aproximativ 12-15 de indivizi de la agenția de informații s-au deplasat la fața locului spre a împiedica percheziţia camionului. Procurorul responsabil prezent era Yașar Kavalcıoğlu, însărcinat cu buna desfăşurare a acestui caz de către Takçı, cel care a emis mandatul de percheziţie și de punere sub sechestru. Kavalcıoğlu a spus că agenţii au refuzat să-şi spună numele și au încercat să înlocuiască containerul plin de arme cu unul gol.
Când procurorul a refuzat acest lucru, au amenințat că se vor schimba şi focuri de arme, numai să nu se examineze încărcătura. La un moment dat, câțiva agenți au încercat să-l ia la bătaie pe Kavalcıoğlu, dar a fost salvat de Capt. Ayvaz, care era pe teren pentru supravegherea executării mandatului de percheziţie și confiscare.
Echipa MİT s-a dovedit a nu fi grozav de cooperantă, după cum au aflat procurorul și echipa sa; agenţii au şters-o urgent cu vehicule cu tot, sfidând ordinul legal. Această obstrucționare a bunului mers al justiției l-a făcut pe procurorul Takçı din provincia Adana să iniţieze o anchetă penală în legătură cu agenții MİT și cu alți oficiali care au jucat vreun rol în prevenirea executării unui ordin de percheziţie și de sechestru. În dosarul de cercetare nr. 2014/2, Takçı a declarat că guvernatorul din Antalya, Mehmet Celalettin Lekesiz, a încălcat legea prin emiterea unei ordonanțe pentru încetarea percheziţiei; drept urmare, a fost vorba de o flagrantă ingerinţă într-o chestiune judiciară. În documentul nr. 92725089-889-02 / 01, emis de guvernator și semnat de Lekesiz, se relevă faptul că jandarmii care colaborau cu procurorul-șef au fost instruiți să nu se supună ordinelor judecătorești și să-i elibereze pe agenții MİT. Lekesiz i-a informat, de asemenea, pe oamenii lui Erdoğan privind acțiunile sale. Procurorul intenționa să-i pună sub acuzare pe guvernator şi pe ceilalţi oficiali pentru obstrucționarea demersurilor întreprinse de organele judiciare.
Un e-mail trimis pe 2 ianuarie 2014 la procuratura șefilor de la Adana și Hatay de către un bărbat care şi-a declarat numele ca fiind Ali Ayan, a declarat că transporturile interceptate cu o zi înainte în Kırıkhan, în realitate îl aveau drept destinatar pe un terorist al-Qaeda din Siria. Omul în cauză a precizat că a fost prezent în timpul încărcării armelor în camion; pretextul urma să fie acordarea de ajutor umanitar. „Au depus eforturi suplimentare pentru a ascunde ceea ce transportau, sustrăgându-se interceptărilor poliției și jandarmeriei”, a scris respectiva persoană, oferind numerele de înmatriculare ale tractorului și ale remorcii, care se potriveau cu cele ale vehiculelor interceptate. Mesajul a fost inclus în dosarul cauzei de către procurorul general adjunct Adana Süleyman Bağrıyanık, iar procurorul Takçı a cerut anchetatorilor poliției pe 9 ianuarie să verifice datele din e-mail, să găsească informatorul (dacă este posibil acest lucru) și să-și continue ancheta.
Agenţii MİT au fost puşi sub acuzare, conform dosarului nr. 2014/2, în cadrul căruia s-a stipulat că aceştia au încălcat articolul 315 din Codul Penal turc (TCK), care interzice furnizarea de arme organizațiilor teroriste. Aceasta prevede o pedeapsă de la 10 la 15 ani pentru infractori. Procurorul Takçı a cerut, de asemenea, pedeapsă şi pentru încălcarea Legii nr. 6136 privind posesia şi transportul de arme de foc, cuțite și alte arme. Cu toate acestea, cazul a fost lăsat să se cufunde
în obscuritate, guvernul condus de Erdoğan înlocuindu-l pe Takçı pe 21 ianuarie 2014 cu un procuror partizan pe nume Ali Doğan, care a abandonat investigaţia cu totul pe 10 februarie 2014. De asemenea, Dogan i-a înştiinţat pe cei de la MİT, cerându-le să nu răspundă întrebărilor adresate agenției de informații de către fostul procuror care îi acuzase pe agenții MİT.
Temându-se de dezvăluirile din dosar privind transferurile ilegale de arme, guvernul Erdoğan s-a grăbit să obțină un ordin de suprimare de la instanța de judecată, impunând condiţii de confidenţialitate totală cu privire la incident, valabile pentru dosarul cauzei, fiind invocată clauza de „secret de stat” (cu toate că legea turcă nu recunoaște protecția secretelor de stat atunci când există suspiciuni rezonabile că ar fi fost săvârșită vreo infracțiune). Cu alte cuvinte, actul nelegiuit de a fi furnizat arme organizației teroriste al-Qaeda nu ar putea fi protejat drept „secret de stat” şi nu s-ar putea încadra în aceasta categoie. De asemenea, Erdogan a grăbit adoptarea unui amendament la un proiect de lege privind serviciile de informații din Parlament pentru a acorda MİT o serie de imunități, stabilind ca urmărirea penală a angajaților agenției de informaţii să se facă numai cu acordul său expres.
Dorind să-i avertizeze pe alţi procurori care ar fi putut cere investigarea eventualelor operațiuni ilegale desfăşurate de către agenții serviciului de informații, Erdoğan a ordonat arestarea și închiderea procurorilor respectivi, inclusiv Takci, precum și a șefilor secţiilor de poliție și a generarilor armatei implicați în investigarea activităților clandestine ale MİT la frontiera cu Siria. Procurorul Kavalcıoğlu, care a depus mărturie împotriva agenţilor MIT, acuzându-i că îl împiedică să-și facă treaba pe teren, a fost deținut pe 16 aprilie 2017 la Istanbul, fiind arestat oficial patru zile mai târziu la Ankara. Reporterii investigatori de top din Turcia, cum ar fi Mehmet Baransu, au fost aruncaţi în închisoare după dezvăluirea acestui caz, în timp ce mai mulţi jurnaliști au trebuit să plece din Turcia pentru a nu fi închişi pe nedrept de regimul lui Erdoğan.
Cu toate acestea, nişte procurori turci curajoși au reușit să aducă la lumină transporturile ilegale de arme efectuate de MİT către jihadiști pe 1 ianuarie, deși eforturile în acest sens nu sunt decât la început. Investigaţia de după incident a lăsat o pistă importantă de probe, de natură să se permită luarea de decizii în deplină cunoștință de cauză cu privire la ceea ce a făcut MİT.
Cei vinovaţi au fost daţi de gol total pe 19 ianuarie, când un nou mandat de percheziție a fost executat, interceptându-se un alt transport de armament greu în încărcătura camioanelor escortate de ofițerii MİT. Incidentul din 19 ianuarie 2014 merită o analiză mai detaliată a modului în care MİT a trimis mii de camioane pline de arme către jihadiștii din Siria pentru a alimenta un război civil murdar de schimbare de regim. Se speră ca într-o zi, Erdoğan să trebuiască să fie judecat pentru înarmarea jihadiștilor, lucru care a dus la uciderea a atât de mulți oameni în Siria și în alte locuri.
