joi, aprilie 25, 2024

[Opinie] Erdogan i-a scutit de condamnare pe mai mulţi traficanți de droguri şi de persoane din cadrul Corpului Forțelor Revoluționare Islamice

articol scris de Abdullah Bozkurt

Guvernul condus de partidul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan a sărit în ajutor unei rețele de traficanţi de droguri şi de persoane din Turcia, aparţinând „Forţei Quds” a Corpului Forțelor Revoluționare Islamice (IRGC), compromiţând o operaţiune-cheie strict secretă.

O serie de documente secrete, ale căror cópii le-am revizuit recent, au arătat că anchetatorii poliției turce care investigau organizaţia teroristă Forţa Quds și activitățile sale ilegale din Turcia au interceptat o rețea de trafic (inclusive de droguri), condusă de nişte iranieni. Ancheta de lungă durată a fost trecută sub tăcere de către Erdogan, odată ce guvernul a fost avertizat în această privinţă (ancheta se desfăşura independent de organul executiv, în baza unor ordine stricte de confidențialitate din partea procurorilor care se ocupau de caz, conform legii în vigoare). Procurorii și polițiştii implicați în anchetă au fost concediați brusc, la hotărârea guvernului, iar cazul a fost anulat de noua echipă care l-a preluat. Membrii IRGC în chestiune au fugit din Turcia, în timp ce alți suspecți au fost declaraţi „victime” de către guvern.

Capul IRGC era Naser Ghafari, unul dintre membrii Forței Quds din Turcia (se bănuieşte), care a lucrat sub acoperire ca atașat politic al Consulatului iranian de la Istanbul. În ciuda faptului că Ghafari (care pare să fie versat în folosirea tacticilor de muşamalizare) a acordat mare atenţie ascunderii tuturor operaţiunilor, atât înregistrările convorbirilor telefonice, cât și supravegherea persoanei sale, l-au dat de gol: a fost surpins în timp ce se întâlnea cu nişte persoane de contact din Turcia, cu care a colaborat IRGC de-a lungul anilor.

Anchetatorii au descoperit, de asemenea, că un funcţionar consular grec a fost implicat în această operaţiune ilegală de contrabandă condusă de Ghafari.

Documentele arată că Ghafari a vorbit de mai multe ori cu un bărbat numit Habibullah Haydari în scopul desfăşurării unor operaţiuni de trafic de droguri şi de persoane. Un alt individ, Mir Agha Karimi (suspect în cadrul anchetei privind Forța Quds din Turcia), era implicat în această rețea. Zeci de înregistrări telefonice, precum și informaţii culese din supravegherea directă a lui Ghafari, relevă că acesta făcea rost de documente necesare călătoriei, pașapoarte, documente de înmatriculare a autovehiculelor etc.

Iran1
IRGC point man Naser Ghafari

De asemenea, se mai ocupa şi de furnizarea de ascunzători persoanelor traficate în Europa via ţările vecine Turciei: Grecia și Bulgaria. Era deosebit de atent să nu divulge prea multe informații la telefon. De exemplu, pe 30 noiembrie 2012, Ghafari a vorbit cu Haydari la telefon, atenţionându-l să nu menţioneze direct numele unuia cu care Haydari lucra în cadrul acestei rețele de trafic. „Spune-i să nu mă contacteze niciodată pe numărul de telefon și pe linia telefonică pe care i le-am dat”, l-a avertizat Ghafari, cerându-i să se întâlnească a doua zi cu dânsul.

Cu toate precauţiile amintite, s-au găsit indicii din interceptarea convorbirilor telefonice, care i-au ajutat pe anchetatori să identifice mai multe detalii privind această rețea criminală. Într-o convorbire din data de 14 martie 2013, Ghafari a vorbit cu un bărbat, a cărui identitate nu se cunoaşte încă, folosind un telefon care îi aparținea lui Haydari. Ghafari îi spune bărbatului cum poate face rost de pașapoarte și vize pentru el. „Nu este vorba de ceva contrafăcut. Vă garantez, toate sunt oficiale, normale.” Respectivul spune că i se solicită sute de astfel de documente – de la mai bine de 1.000 de persoane.Acesta mai pune, imediat, o serie de întrebări, lucru care îl face pe Ghafari să nu dezvăluie niciun detaliu la telefon, insistând să se vadă amândoi față în față pentru a discuta în continuare problema. Într-o convorbire de pe 14 iulie 2013, Ghafari îi solicită lui Haydari să-i facă rost de anumite documente pentru a schimba numărul de înmatriculare al unui vehicul care urma să fie folosit pentru a trafica persoane.

Într-un mesaj telefonic datat 18 aprilie 2013, Haydari îl informează pe Ghafari că a sosit un grup de migranți ilegali cu tot cu copiii lor, iar Ghafari îi răspunde că se va prezenta să-i vadă în două zile. Când anchetatorii au aflat că cei doi urmau să se întâlnească în persoană, au solicitat un mandat de interceptare şi supraveghere, care a fost acordat de cea de-a 13-a Curte Penală din Istanbul. Legea turcă prevede ca interceptarea convorbirilor telefonice și supravegherea personală a indivizilor să fie autorizate separat de către instanţele de judecată. Cei doi au fost văzuţi întâlnindu-se la staţia de tramvai Aksaray, unde au făcut schimb de mesaje scrise. Au călătorit apoi împreună în tramvai, ajungând la celebra Piață Beyazit, unde suspecții au folosit telefoane publice pentru a efectua apeluri. Ulterior, s-au dus într-o clădire a unei firme numite Altıntepsi.

În urma unei convorbiri telefonice care a avut loc pe 19 martie 2013, Ghafari și Haydari s-au întâlnit personal la Istanbul (în tot acest timp, anchetatorii le supravegheau orice mişcare). A doua zi, cei doi s-au întâlnit în Aksaray, deplasându-se înspre cartierul Taksim, unde Haydari a fost văzut mergând pe jos în spatele lui Ghafari, încercând să se sustragă supravegherii și urmăririi. Ghafari a cutreierat, de asemenea, o alee de pe lângă strada Istiklal, pentru a se asigura că nu fuseseră văzuţi. După o bucată de vreme, Haydari s-a apropiat de el, înmânându-i niște documente, după care a plecat. Ghafari a mers pe jos pe strada Istiklal, întâlnindu-se cu funcţionarul consular grec Thanasios Astrakas în fața clădirii Consulatului francez. Cei doi s-au îndreptat spre o alee îngustă numită Küçük Parmak Kapı Sokaği, adiacentă străzii Istiklal. În timpul întrevederii celor doi, Haydari urmărea totul de la o anumită distanță, cercetând zona pentru a se asigura că nu erau urmăriți. Trebuie să recunoaştem profesionalismul poliției turce: i-a monitorizat pe indivizii în cauză fără a-i fi deloc detectată prezenţa.

Pe 13 aprilie 2013, Ghafari a fost fotografiat de anchetatori, în timp ce se întâlnea, pentru a doua oară, cu diplomatul grec Astrakas în hotelul de lux Misafir Suites 8 din Istanbul. Cei doi s-au dus mai târziu la Café Point, unde Ghafari a fost văzut

înmânându-i consulului grec documente, pe care acesta din urmă le-a pus în geantă. Nu este întocmai clar în ce măsură era implicat funcţionarul grec în cadrul acestei reţele conduse de Ghafari; cu siguranță ar trebui să se facă cercetări suplimentare.

Mai multe înregistrări ale unor convorbiri telefonice din 2012 și 2013 arată că Haydari pendulează între rutele alternative de migrație spre Grecia și Bulgaria, cum ar fi excursiile cu barca spre insulele grecești de pe coasta de vest a Turciei sau călătoria cu trenul din districtul Halkali din Istanbul către orașele europene Sofia și Viena. Într-o singură înregistrare, a fost prins negociind prețul pe cap migrant.

Două înregistrări ale unor convorbiri telefonice din mai 2012 indică faptul că Haydari a fost, de asemenea, implicat în contrabanda și traficul de droguri. Acesta coordonează vânzarea de substanţe pentru mai multe persoane – conform documentelor. Acestea arată că drogurile sunt traficate de curieri din Iran prin provincia de est a Turciei Van, la granița cu Iranul. Într-o înregistrare de pe 16 noiembrie 2012, Haydari declară că o anumită cantitate de droguri ajunsese în districtul Bakirköy din Istanbul, menţionând o sumă de 400 de milioane (nu se spune dacă este vorba de lire turceşti sau de dolari americani), pe care o datorează pentru transportare.

Adaugă că va încerca să facă rost de bani pentru a prelua livrarea mărfii.

Anchetatorii au ajuns la concluzia că Ghafari trimitea operatori iranieni ai Forței Quds către Europa, prin această celulă a rețelei de trafic de droguri şi de migranţi al cărui lider

este. Se poate ca cei implicaţi să câștige bani şi pe deasupra, prin includerea unor migranți care nu aveau legături cu acest trafic. În afară de acuzațiile de spionaj și de terorism, anchetatorii turci au crezut de cuviinţă ca suspecții să fie, de asemenea, acuzați de încălcarea articolelor 79 (trafic de persoane) și 188 (trafic de droguri) din Codul Penal.

În ciuda dovezilor de netăgăduit din dosarul cauzei, această anchetă secretă a fost, din păcate, muşamalizată de guvernul lui Erdogan. Suspecții au fost eliberați, iar guvernul i-a pedepsit pe procurorii și anchetatorii care au descoperit această rețea criminală condusă de IRGC din Iran.

Wiretap record shows Ghafari says he can handle some 1,000 passports and visas, asks for a face to face meeting to discuss details to evade detection.


Other wiretaps showing IRGC operative Ghafari talking to his guy Habibullah Haydari about doctoring vehicle registration papers for human smuggling across the border.

RGC operative meets Greek consular officer Thanasios Astrakas in front of the French Consulate building in Istanbul’s Istiklal street. Ghafari handed over documents to Astrakas.

 

Several wiretap records from 2012 and 2013 show that alternative migration routes to Greece and Bulgaria from Turkey were assessed by the cell members led by Iranian operative.

The cell is also involved in drug trafficking from Iran to Europe, several wiretap recordings show.


SURSA: https://stockholmcf.org/commentary-erdogan-saved-irgc-drug-traffickers-human-smugglers-in-turkey/

 

Rata inflației la nivel mondial. Turcia, pe locul patru, imediat după Argentina, Siria și Liban 

Turcia a devenit țara cu a patra cea mai mare rată anuală a inflației de consum din lume, înregistrând 68,5%, conform Bianet.org

Amnesty criticat că a ignorat situația dificilă a membrilor Mișcării Gülen

În noul raport, care evidențiază consecințele îngrozitoare ale escaladării conflictelor și defalcării dreptului internațional în întreaga lume, tratează diverse probleme juridice în secțiunea sa din Turcia, de la detenții ilegale la libertatea de exprimare.

CEDO condamnă Turcia pentru arestarea unui judecător: „Pentru prima dată în istoria CEDO”

CEDO a declarat într-o hotărâre emisă, marți, că cazul lui Aydin Sefa Akay a vizat arestarea unui judecător ONU, precum și percheziția casei și persoanei sale, ca urmare a tentativei de lovitură de stat militară din 2016 în Turcia, în ciuda imunității sale diplomatice.

Turcia: 24 de studenți internați după ce au consumat mâncarea de la cantina școlii

În ultimele luni, focarele de intoxicație alimentară au tulburat instituțiile de învățământ din întreaga țară, ducând la sute de studenți să necesite îngrijiri medicale.

Boicot! Turcii nu merg în weekend la restaurant. „Aceasta nu este inflație, este profit”

Organizatorii și susținătorii boicotului susțin că întreprinderile folosesc inflația din Turcia ca o scuză pentru a-și crește profiturile. Boicotul urmărește să protesteze prețurile crescute pentru porții mai mici, precum și creșterea costului vieții.