vineri, aprilie 26, 2024

O paralelă istorică cel puţin bizară, la care recurge preşedintele Turciei

Acuzat de tot mai multă lume că vrea să distrugă republica laică fondată de Ataturk, Erdogan l-a omagiat pe predecesorul său îndepărtat și a stabilit o paralelă între războiul de independență (1919-1922) dus de Mustafa Kemal împotriva puterilor victorioase din timpul Primului Război Mondial și lupta împotriva tentativei de puci din iulie.

Să reamintim faptul că  pe 10 mai 1919,  Kemal a ajuns în Anatolia. Abandonând misiunea de a „restaura ordinea”, el a fondat o mișcare naționalistă turcă cu baza la Ankara. În aprilie 1920 un parlament provizoriu din Ankara i-a oferit titlul de președinte al Adunării Naționale. Același parlament a respins Tratatul de la Sèvres. Kemal a declanșat un război patriotic pentru a alunga forțele militare engleze, franceze, italiene, armene și grecești din Turcia. Englezii, francezii și italienii au recunoscut regimul său și s-au retras. Trupele elene , călăuzite de „Ideea cea mare” a recuperării teritoriilor locuite de greci, a Ioniei antice și a Constantinopolului, au avansat însă prea adânc în inima Anatoliei înspre Ankara, dar au fost înfrânte de İsmet Inönü și Kemal la Sakarya (august 1921) și Dumlupinar (august 1922). În 1923 Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul lui Kemal.

Mari întrebări persistă referitor la această paralelă. Pe cine face acum vinovat actualul preşedinte de regizarea loviturii ? Presa internaţională se întreabă dacă este fomulat un reproş clar la adresa Uniunii Europene sau este pur şi simplu un text fără acoperire, aruncat de  şeful statului autocrat , la întîmplare.

Nu puţine au fost prilejurile în care acesta a făcut referinţe hazardate sau provocatoare din dorinţa de a provoca sau de a epata , dar mai ales de a-şi menţine un aşa zis sprijin popular în rândul categoriilor mai puţin educate sau inoculate de un naţionalism acerb.

**

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a comemorat joi pe fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, însă a subliniat că istoria țării își trage seva mult înaintea proclamării Republicii, în 1923.’Ne vom opune celor care încearcă să limiteze istoria statului și națiunii noastre la 90 de ani. Trebuie să luăm tot felul de măsuri, inclusiv să reexaminăm manualele din clasele primare’, a declarat Erdogan.

‘Nu putem să fim prizonierii a 780.000 de kilometri pătrați’, a spus Erdogan, asemănat tot mai des în mod ironic de presa occidentală cu un Sultan discreţionar, cu visuri faraonice, complet neadaptate la secolul XXI..

Președintele turc, care de la sosirea lui la putere își multiplică referințele la adresa Imperiului Otoman, s-a plâns, de altfel, de faptul că suprafața actuală a teritoriului nu reflectă, în opinia lui, influența regională a Turciei. ‘Nu putem să fim prizonierii a 780.000 de kilometri pătrați’, a spus Erdogan. ‘Frontierele noastre fizice sunt un lucru, iar frontierele noastre de suflet sunt cu totul altceva’, a adăugat el, enumerând mai multe teritorii ale Imperiului Otoman.

‘Frații noștri din Crimeea, din Caucaz, din Alep, din Mosul pot fi în afara frontierelor noastre fizice, însă ei sunt frații noștri de suflet’, a declarat Erdogan într-un discurs susținut la Ankara, la 78 de ani de la moartea lui Mustafa Kemal, figură emblematică a Turciei moderne.

La ora 09:05 (06:05 GMT), ora exactă când a murit Ataturk la 10 noiembrie 1938, mai multe milioane de turci au ținut două minute de reculegere în memoria fondatorului Republicii Turce, în timp ce sirene au răsunat pe teritoriul întregii țări.

Mii de vizitatori au venit la mausoleul construit în onoarea lui Ataturk, la Ankara, și la palatul Dolmabahce, la Istanbul, unde s-a stins primul președinte al Turciei moderne.

Acuzat că vrea să distrugă republica laică fondată de Ataturk, Erdogan l-a omagiat la rândul său pe predecesorul său îndepărtat și a stabilit o paralelă între războiul de independență (1919-1922) dus de Mustafa Kemal împotriva puterilor victorioase din timpul Primului Război Mondial și lupta împotriva tentativei de puci din iulie.

‘Nu există nicio diferență între războiul de independență și tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. Vom încerca să ducem mai departe independența Republicii Turce’, a asigurat Erdogan.

CEDO condamnă Turcia pentru arestarea unui judecător: „Pentru prima dată în istoria CEDO”

CEDO a declarat într-o hotărâre emisă, marți, că cazul lui Aydin Sefa Akay a vizat arestarea unui judecător ONU, precum și percheziția casei și persoanei sale, ca urmare a tentativei de lovitură de stat militară din 2016 în Turcia, în ciuda imunității sale diplomatice.

Turcia: 24 de studenți internați după ce au consumat mâncarea de la cantina școlii

În ultimele luni, focarele de intoxicație alimentară au tulburat instituțiile de învățământ din întreaga țară, ducând la sute de studenți să necesite îngrijiri medicale.

Rata inflației la nivel mondial. Turcia, pe locul patru, imediat după Argentina, Siria și Liban 

Turcia a devenit țara cu a patra cea mai mare rată anuală a inflației de consum din lume, înregistrând 68,5%, conform Bianet.org

Boicot! Turcii nu merg în weekend la restaurant. „Aceasta nu este inflație, este profit”

Organizatorii și susținătorii boicotului susțin că întreprinderile folosesc inflația din Turcia ca o scuză pentru a-și crește profiturile. Boicotul urmărește să protesteze prețurile crescute pentru porții mai mici, precum și creșterea costului vieții.

Amnesty criticat că a ignorat situația dificilă a membrilor Mișcării Gülen

În noul raport, care evidențiază consecințele îngrozitoare ale escaladării conflictelor și defalcării dreptului internațional în întreaga lume, tratează diverse probleme juridice în secțiunea sa din Turcia, de la detenții ilegale la libertatea de exprimare.