marți, noiembrie 30, 2021

O jurnalistă grecoaica aduce la Arad, un film documentar despre comunitatea turcilor persecutați. Invizibil: „Suntem cu toții teroriștii?”

De la peste 1500 de kilometri de capitale Turciei, jurnalista și regizoarea Mariana Kakaounaki a adus la Arad, în cadrul Festivalului de Film Documentar poveștile tragice a turcilor, cărora li s-a răpit totul în țara lor și au început o nouă luptă cu destinul în Atena. 

Astfel, o călătorie de aproape 500 de kilometri de la București spre Arad pentru a încuraja proiectele jurnaliștilor care încearcă să îndrepte privirile spre oamenii care pare că nu-i vede nimeni, mi s-a părut mai mult un privilegiu, decât un efort.

În sala cinematografului, Cinema Arta, alături de alți cinefili am urmărit „Invizibil” primul lungmetraj, semnat de grecoaica Marianna Kakaounaki, care nu a rămas doar la datoria de jurnalist de a relata informații concrete, a făcut mai mult de atât și ne-a teleportat în casele lor, unde am trăit împreună cu ei clipe de suspans, tristețe, agonie, chiar și de ferire în ciuda vieții amare.

Pe scurt, filmul urmărește viețile ale două familii, ca a altor mii din Turcia, a căror viață a luat o întorsătură radicală după puciul eșuat din 2016, când au fost acuzați de terorism, eticheta favorită a autorităților turce pentru orice persoane care stă în calea stabilii puterii autoritare.

Povestea principală fiind a familiei Kara, care și-a pierdut doi copii după ce barca s-a răsturnat în încercare de a traversa granița. Totul pentru a-și recupera libertate. În plan secundar a fost portretizată viața doctorului Ahmet și a comunității de turci refugiați din Atena.

Conversatii cu spectatorii

După vizionare, Marianna Kakaounaki a rămas la o serie de întrebări și răspunsuri, unde a povestit despre relația cu comunitatea turcă, greutățile acestora, dar și provocarea de a crea un astfel de documentar.

„Au tot venit la mine tot mai multe informații despre oamenii care vin în Grecia, oameni obișnuiți, academici, judecători. Am început să mă întâlnesc cu ei. Voiam să le spun povestea, dar a durat foarte mult timp, la început le era prea teamă chiar și să vorbească despre asta. Nu era problemă ca nu au aveau încrede în mine, ci mai degrabă, era o problemă de siguranță” , a declarat jurnalista.

„Este o persecuție care continuă”

Kakaounaki le-a urmărit viețile turcilor din comunitatea turcă și a fost cu ei zilnic timp de cinci luni, care au fost pline de provocări.

Mariana Kakaounaki alături de directorul artistic, Dimitris Kerkinos la sesiune de întrebări și răspunsuri.

„O dificultate a fost creată de bariera lingvistică. Mare parte din discuțiile noastre au fost cu ajutorul Google Translate. Cu siguranță am pierdut dialoguri emoționale, tot din acest motiv a fost greu la montajul filmului. Am simțit că povestea este mult mai mare. Este o persecuție care continuă și am simțit că ar trebui să fie ceva mult mai mare decât un articol care să fie uitat după o saptamana”, a afirmat aceasta.

Cât despre relația cu familia Kara, care doar ce ajunsese în Atena și deja se mutaseră din trei case cu nu prea multe condiții, lucrurile au fost mai simple.

„Le-am spus că ideea mea, cu filmul, le-au spus că vreau să fac parte din tragedia lor. Ei doar ce ajunsese în Atena pe lângă greutățile de a veni într-o țară străină fără nimic, mai aveau și o traumă. Au spus da, imediat. Au pierdut totul, nu mai aveau ce pierde”, a susținut  Kakaounaki.

„Este un film politic”

O altă întrebare care stătea pe buzele oamenilor a fost tipul documentarului, care ar putea fi interpretat ca unul politic.

Este un film politic, dar am vrut să mă focusez mai mult pe viețile oamenilor, pentru că în acest fel nu mai este mult de dezbătut. Le vezi viețile, tragediile, îi cunoști pe ei ca oameni, înțelegi. Am încercat sa tin echilibru. Pentru atat de mult timp au trăit ca fugitivi, ca oamenii invizibili. Asta a vrut autoritățile turce să-i facă să simtă ca și cum nu pot să-și spună povești, altfel, ar fi în pericol. A fost un privilegiu pentru mine. Este extrem de important să-i facem să simtă vizibili, pentru că este o persecuție care încă continuă”, a subliniat jurnalista.

Interviu special pentru Zaman România

După un șir de aplauze, oamenii s-au ridicat și s-au îndreptat spre ieșire. În sala de cinema aproape goala, Mariana Kakaounak a acordat timp și pentru un interviu special pentru Zaman România. Astfel, jurnalista s-a așezat pe unul dintre scaunele pentru spectatori unde mi-a povestit într-un mod cald și blând despre emoțiile și gândurile adunate de-a lungul procesului de filmare.

Cum a fost procesul de creație pentru tine ?

„Am fost atât de concentrați pe filmat într-un fel în care nu ar schimba modul lor de a fi, nici măcar nu am plâns. Dar după, când montam, am realizat cât de tare ma afectat. Imi pasă profund de ei. E ceva ce o să fie cu mine pentru totdeauna”, a mărturisit aceasta.

De ce ai decis să investiți atât de mult din tine?

„Simt că acest film este istorie în desfășurare, simt că după mulți ani vom vorbi despre aceste evenimente. Mai ales că președintele Erdogan stă la masă ca și cum nimic nu se petrece. Simt că aceste povești trebuie spuse, mai ales că oamenii care suferă nu le spun, m-a făcut determinată să le spun eu. Sunt foarte fericită că au acceptat să spună ceea ce se petrece în Turcia„

Crezi că este vreo speranță pentru comunitatea turcă persecutată?

„Cred că este speranță. Dacă oamenii care au văzut filmul vor merge la alți oameni și le spune despre poveștile grecilor și tot așa. Cu cât mai mulți  oameni văd, cu atât mai bine. Cred că aceasta este menirea noastră, să le răspândim poveștile și oamenii să afle ceea ce se întâmplă. Cu cât mai mulți oameni știu, cu atât este speranță ca ceva să se schimbe. Facându-se presiune”

Titlu este ”Invizibil”, crezi că oamenii se simt mai văzuți acum? Crezi că este un mod de vindecare a traumele lor sau le face mai rău?

„Cred că trec prin etape. De exemplu, familia Kara erau pe modul supraviețuire, voiau să plece și se concentrau pe asta. Acum că au plecat în Germania, unde au o viață mai bună, dar cred că acum încep să realizeze trauma. Să fiu onestă, cred că cu toții suferă după ceva ce au pierdut în Turcia, casele, prietenii, viața pe care o aveau. Pentru toți, trauma o să-i lovească, chiar dacă este în moduri diferite. Contează cât de deschiși sunt să se facă vizibili.”

Despre Marianna Kakaounaki

Marianna Kakaounaki este un jurnalist de televiziune și presă scrisă, care a petrecut ultimii cinci ani investigând criza migrației în curs de desfășurare din Europa. Este reporter de teren pentru CBS News, de asemenea, a raportat pentru Wall Street Journal și pentru Olympic Broadcasting Services, lucrând pentru opt Jocuri Olimpice. 

Primul său lungmetraj documentar„Invizibil” a avut premiera mondială în CPH: DOX, înainte de proiecția sa în cadrul Concursului internațional pentru începători din Salonic.

Suheila Ismail/Arad

Protestul „Mamelor de Sâmbătă”: 18 organizațiile cer guvernului achitarea participanților

Protestul „Mamelor de Sâmbătă”: 18 organizațiile cer guvernului achitarea participanților

Apple a suspendat vânzările online în Turcia

Magazinele Apple au rămas disponibil pentru clienții din Turcia, dar nu a acceptat comenzi care spuneau că articole precum telefoanele mobile, computerele și ceasurile nu erau disponibile.

Criza economică din Turcia își spune cuvântul. Rație la alimente de bază

Piețele Cooperativelor de Credit Agricol au introdus cote de vânzare de o unitate pentru făină, ulei și zahăr și alte alimente de bază, conform portalului turcesc, Karar.

Lira s-a prăbușit, după ce Erdogan a cerut o anchetă pentru posibila manipulare a monedei

Lira s-a prăbușit, după ce Erdogan a cerut o anchetă pentru posibila manipulare a monedei

Turcia interzice călătoriile din 5 țări africane din cauza noii variante Omicron

Turcia interzice călătoriile din 5 țări africane din cauza noii variante Omicron

Dezastru în Turcia: Cel puțin 6 persoane ucise. Aproape 40 rănite în urma furtunilor violente

Turcia: Cel puțin 6 persoane ucise. Aproape 40 rănite în urma furtunilor violente

Turcia: Aproape 300 de conturi anchetate după prăbușirea lirei

Turcia: Aproape 300 de conturi anchetate după prăbușirea lirei

Fost membru al parlamentului UE: „Turcia nu mai este un stat de drept”

„După părerea mea, Turcia a luat o cale foarte dificilă și nu mai poate fi definită ca stat de drept. Există o agendă de oprimare politică a diferitelor grupuri. Oamenii își pierd nu doar locurile de muncă și averea, ci și reputația și chiar libertățile lor”, exprimă Harms, adăugând că acest lucru nu are nimic de-a face cu democrația și valorile liberale.