luni, ianuarie 11, 2021

Nuclearelectrica: „Strategia revizuită de continuare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă”

Realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este estimată la cinci miliarde de euro, iar autorităţile analizează ce ajutoare de stat pot acorda investitorilor, printre care şi posibilitatea de a vinde energia în afara bursei, se arată într-un document intitulat „Strategia revizuită de continuare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă”.

Aceasta în condiţiile în care, încă din 2009, producătorii sunt obligaţi să vândă întreaga cantitate de energie pe bursa de profil, transparent şi nediscriminatoriu, în urma scandalurilor din anii anteriori legate de faptul că energia ieftină a ajuns în mâinile unor „băieţi deştepţi”.

foto 2 nuclearelectrica
noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi ai companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă

„Se află în analiză măsuri precum: (i) posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma OPCOM, cât şi în afara acesteia şi (ii) dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon”, arată documentul citat.

În strategia privind acest proiect se mai vorbeşte şi despre „posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social, cu condiţia respectării legislaţiei interne şi europene privind ajutorul de stat şi cu încadrarea în plafonul de garanţii agreat cu organismele financiare internaţionale”.

Proiectul nuclear de la Cernavodă se încadrează în categoria investiţiilor în tehnologii cu emisii reduse de carbon, absolut necesare pentru România, în contextul obiectivelor foarte ambiţioase de decarbonizare la nivel european, de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030.

Realizarea proiectului presupune asigurarea de fonduri pentru investiţii estimate la aproximativ 5 miliarde euro, fără activele deja existente în proprietatea Nuclearelectrica şi a statului român.

„Pentru asigurarea acestor fonduri, implementarea Proiectului este prevazută a se face prin atragerea în mod transparent a capitalului privat al unui IP (investitor privat majoritar – n.r.) cu bonitate şi forţă financiară, dar şi capabilitate tehnologică, care are disponibilitatea să îşi asume riscurile potenţiale în faza de execuţie pentru a beneficia de energie competitivă şi sigură pe termen lung (cel puţin 50 de ani) în faza de exploatare”, potrivit documentului.

Studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young în 2012 arăta că investiţia în cele două reactoare ar fi urmat să se ridice la 6,45 miliarde de euro, însă suma urma să fie revizuită după realizarea unui nou studiu.

„În vederea satisfacerii necesarului de energie electrică pe termen mediu şi lung, la preţuri suportabile pentru consumatori, în condiţii de calitate, siguranţa în alimentare şi cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, România trebuie să pună în operare capacităţi energetice noi, competitive şi cu utilizare de tehnologii curate, care să acopere deficitul de capacitate apreciat că va apărea după 2015, cu tendinţe clare de adâncire după 2020-2025”, spune strategia.

foto 4 nuclearelectrica
Autorii strategiei revizuite detaliază că realizarea reactoarelor 3 şi 4 este necesară pentru a înlocui capacităţile care vor ieşi din uz în următorii ani.

Astfel, creşterea capacităţii energetice a centralei nucleare de la Cernavodă cu încă două unităţi nucleare a fost identificată ca fiind soluţia optimă de acoperire a deficitului de capacitate după 2020, atât din punct de vedere tehnico-economic şi al termenului de realizare, cât şi din perspectiva utilizării resurselor interne şi infrastructurii naţionale existente, dezvoltate pe tipul de tehnologie CANDU.

„În acelaşi timp, este necesar să avem în vedere faptul că asemenea proiecte de anvergură sunt caracterizate de infuzii de capital majore în perioada de construcţie, dar cu venituri sigure şi stabile în perioada de exploatare (capacităţile nucleare funcţionează în baza curbei de sarcină, pe o perioadă de 50 de ani, având o contribuţie majoră la asigurarea securităţii Sistemului Electroenergetic Naţional)”.

“Arta de a trăi împreună”: Premii în valoarea de 1.000 de lei pentru cel bun eseu

Asociația pentru Dialog și Valori Universale (ADVU) organizează, în parteneriat cu Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” concursul de eseuri cu tema „Arta de a trăi împreună”.

După 24 de amenzi: Un restaurant a fost închis pentru 15 zile pentru nerespectarea normele contra COVID-19

Un restaurant din provincia nord-vestică Zonguldak a fost închis pentru 15 zile pentru încălcarea măsurilor de prevenție a răspândirii COVID-19, după ce patronul a primit 24 de amenzi.

Turcia: Femeile din mass-media se confruntă cu hărțuirea sexuală și inegalitatea de sex

Jurnalistele din Turcia se confruntă cu probleme la locul de muncă, printre care hărțuirea sexuală și inegalitatea de sex la locul de muncă, raportează Centrul pentru Libertate din Stockholm.

Rector numit de Erdogan: Studenții de la o universitate importantă din Turcia protestează

Studenții de la una dintre cele mai importante universități din Turcia au pornit o campanie pe rețelele de socializare contra rectorului ales prin decret guvernamental de Erdogan, conform Yol TV.

Turcia: Capelă istorică distrusă de căutătorii de comori profitând de carantina impusă de COVID-19

O capelă istorică veche de 250 de ani, din provincia vestică Balıkesir, a fost distrusă de căutătorii de comori care au profitat de carantina impusă pentru a opri răspândirea COVID-19, conform Hurriyet Daily News.

COVID-19:Primăria din Izmir își cere scuze pentru cauzarea supraaglomerării

În comunicatul, din 3 ianuarie, municipalitatea și-a cerut scuză pentru decizia de a trimite un camion cu pachete de ajutorare în districtul Konak, urmând ca oameni să se străngă în zonă.

Turcia crește impozitul pe alcool cu ​​peste 17%

O sticlă medie de băutură alcoolică tradițională cu aromă de anason va fi supusă taxelor de 329,99 lire (44,55 dolari), față de cele 279,29 lire anterioare. De asemenea, impozitul pe o cutie de bere a crescut de la 2,04 la 2,39 lire (0,32 dolari).

Turcia a interzis reclamele pentru platformele de socializare, inclusiv Facebook

Turcia a interzis reclame pentru campaniile de social media ca parte a noii reglementări privind social media,