vineri, aprilie 8, 2022

Nuclearelectrica: „Strategia revizuită de continuare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă”

Realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este estimată la cinci miliarde de euro, iar autorităţile analizează ce ajutoare de stat pot acorda investitorilor, printre care şi posibilitatea de a vinde energia în afara bursei, se arată într-un document intitulat „Strategia revizuită de continuare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă”.

Aceasta în condiţiile în care, încă din 2009, producătorii sunt obligaţi să vândă întreaga cantitate de energie pe bursa de profil, transparent şi nediscriminatoriu, în urma scandalurilor din anii anteriori legate de faptul că energia ieftină a ajuns în mâinile unor „băieţi deştepţi”.

foto 2 nuclearelectrica
noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi ai companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă

„Se află în analiză măsuri precum: (i) posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma OPCOM, cât şi în afara acesteia şi (ii) dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon”, arată documentul citat.

În strategia privind acest proiect se mai vorbeşte şi despre „posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social, cu condiţia respectării legislaţiei interne şi europene privind ajutorul de stat şi cu încadrarea în plafonul de garanţii agreat cu organismele financiare internaţionale”.

Proiectul nuclear de la Cernavodă se încadrează în categoria investiţiilor în tehnologii cu emisii reduse de carbon, absolut necesare pentru România, în contextul obiectivelor foarte ambiţioase de decarbonizare la nivel european, de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030.

Realizarea proiectului presupune asigurarea de fonduri pentru investiţii estimate la aproximativ 5 miliarde euro, fără activele deja existente în proprietatea Nuclearelectrica şi a statului român.

„Pentru asigurarea acestor fonduri, implementarea Proiectului este prevazută a se face prin atragerea în mod transparent a capitalului privat al unui IP (investitor privat majoritar – n.r.) cu bonitate şi forţă financiară, dar şi capabilitate tehnologică, care are disponibilitatea să îşi asume riscurile potenţiale în faza de execuţie pentru a beneficia de energie competitivă şi sigură pe termen lung (cel puţin 50 de ani) în faza de exploatare”, potrivit documentului.

Studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young în 2012 arăta că investiţia în cele două reactoare ar fi urmat să se ridice la 6,45 miliarde de euro, însă suma urma să fie revizuită după realizarea unui nou studiu.

„În vederea satisfacerii necesarului de energie electrică pe termen mediu şi lung, la preţuri suportabile pentru consumatori, în condiţii de calitate, siguranţa în alimentare şi cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, România trebuie să pună în operare capacităţi energetice noi, competitive şi cu utilizare de tehnologii curate, care să acopere deficitul de capacitate apreciat că va apărea după 2015, cu tendinţe clare de adâncire după 2020-2025”, spune strategia.

foto 4 nuclearelectrica
Autorii strategiei revizuite detaliază că realizarea reactoarelor 3 şi 4 este necesară pentru a înlocui capacităţile care vor ieşi din uz în următorii ani.

Astfel, creşterea capacităţii energetice a centralei nucleare de la Cernavodă cu încă două unităţi nucleare a fost identificată ca fiind soluţia optimă de acoperire a deficitului de capacitate după 2020, atât din punct de vedere tehnico-economic şi al termenului de realizare, cât şi din perspectiva utilizării resurselor interne şi infrastructurii naţionale existente, dezvoltate pe tipul de tehnologie CANDU.

„În acelaşi timp, este necesar să avem în vedere faptul că asemenea proiecte de anvergură sunt caracterizate de infuzii de capital majore în perioada de construcţie, dar cu venituri sigure şi stabile în perioada de exploatare (capacităţile nucleare funcţionează în baza curbei de sarcină, pe o perioadă de 50 de ani, având o contribuţie majoră la asigurarea securităţii Sistemului Electroenergetic Naţional)”.

Erdogan modifică legile electorale pentru a-și asigura puterea la alegerile de anul viitor

Schimbările închid, de asemenea, o lacună care ar fi permis principalului partid pro-kurd al țării, în prezent al treilea ca mărime din parlament, să eludeze o potențială interdicție.

Istanbul: Faimosul iftar din Piața Sultanahmet interzis

Pe 23 martie, secretarul general al İBB, Can Akın Çağlar, a trimis o scrisoare de notificare biroului guvernatorului despre activitățile pe care municipalitatea plănuia să le desfășoare în timpul lunii Ramadan în tot orașul.

Acuzat de „insulta președintelului”, din cauza unui articol despre incendiile forestiere

Columnistul Ender İmrek, de la ziarul de stânga Evrensel, se confruntă cu acuzații de insultare pe președinte într-un articol intitulat „ (Turcia arde, palatul [o referire la Erdoğan]se uită” din 31 iulie 2021, în care a  raportat răspunsul guvernului la incendiile din țară din vara anului 2021.

Care este cea mai problemă din Turcia? Iată ce cred turcii

31,4% dintre persoane au spus că este violență domestică, 29,5% au spus că sunt toate problemele menționate în sondaj, inclusiv șomajul, presiunea familială sau socială și hărțuirea sexuală, 12 la sută au spus lipsa de educație, iar 6,2% au spus inegalitatea de gen.

Prima zi de Ramazan în 2022.Un imam din Constanța răspunde la curiozitățile tale!

Musulmanii din întreaga lume sărbătoresc începând, de pe 2 aprilie, luna Ramadan, în care  30 de zile țin post negru de la zori zilei până la apus soarelui. Urmând ca pe 2 mai, familiile să se unească și să sărbătorească Ramadan Bayram.

Un nou sondaj arată că 60% din turci nu au bani destui pentru strictul necesar

Potrivit rezultatelor sondajului distribuit de directorul general, Can Selçuki, pe Twitter, doar  27% dintre cei chestionați au spus că veniturile lor au fost „doar suficiente” pentru a-și acoperi cheltuielile.

Turcii așteaptă noi majorări la sfârșitul săptămânii. La ce mai crește prețul?

În ciuda reducerii TVA-ului, la începutul săptămânii, un studiu din martie a constatat că 82,1% dintre consumatori nu au simțit scăderea costului vieții, deoarece inflația a continuat să crească. 

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii