sâmbătă, aprilie 20, 2024

Mesajul Islamului adus de reprezentanţii Omanului la Bucureşti

Omanezii sunt un vechi popor de navigatori. Legende ale aventurilor lor au fost rafinate în poveştile despre Sindbad Marinarul, iar ei consemnează rutele maritime istorice pornind  din Sohar, în Oman, prin Ceylon şi Indonezia spre Canton.

Islamul înseamnă şi dorinţă de pace, înţelegere , acceptare reciprocă în toleranţă şi bunăînţelegere.

Deja în secolul al VIII-lea, cu mult înainte ca primii europeni să ajungă, negustorii omanezi navigau pe „Cele Şapte Mări? până în China, unde făceau negustorie cu curmale şi se întorceau cu mătase şi porţelan. Alte bunuri pe care le comercializau erau aurul, fildeşul şi, mai presus de toate, mirodeniile.Cu două milenii î.Hr., civilizaţiile Summerului şi Văii Indusului procurau aramă pe calea mării de la comercianţii din „Magan?, acum Oman.

noi toţi
De la stânga la dreapta : Cleopatra Lorintiu, prof. Radu Carp, prof.Nicolae Achimescu directorul Centrului de Studii şi Dialog Interreligios şi Cultural din Universitatea Bucureşti, prof.univ. dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universităţii Bucureşti, Sheikh Mohammed Said Al-Maamari, Consilier Oman, dt.Giovanni Baldantoni, presidente Palzzo Italia, E.S. Saker Malkawi, Ambasadorul Regatului Haşemit al Iordaniei în România, dr.Cătătlin Raiu, Consilier al sec. de stat Victor Opaski. 10 martie 2017 la Palzzo Giovanni Baldantoni ( „Tolerance, Understanding, Coexistence.Oman’s Message of Islam ) – ŕ Palazzo Italia.

În epocile care au urmat, cea mai importantă marfă exportată a fost tămâia din partea sudică a Omanului, vândută în special către egipteni şi romani. Tămâia valora, literalmente, greutatea ei în aur.

Iată că mesageri din Oman care poarta mesajul islamului ajung astăzi şi în România.

Acţiunea organizată în colaborare de CCERPA (presedinte Dirar Kutaini), Centrul de Studii şi Dialog Interreligios  şi Cultural din Universitatea Bucureşti (preprezentat prin pr. profesor. Nicolae Achimescu , Radu Carp şi pr. Ilie Valentin) şi Giovanni Baldantoni (Preşedinte al Palazzo Italia, locul în care s-a desfăşurat acţiunea) a însemnat vernisarea unei expoziţii legată de istoria, cultura şi religia acestei ţări, despre care ştim prea puţin în România.

A fost o pledoarie pentru înţelegere, pentru toleranţă şi acceptare reciprocă între cei ce au credinţe religioase diferite dar care pledează deopotrivă pentru armonie şi coexistenţă paşnică.

Un mesaj de pace, înţelegere şi înţelepciune venit din Oman prin echipa condusă de Sheikh Mohammed Al Maamari.

Dinspre oamenii unei ţări superbe, cu deşerturi şi munţi, cu fîşii verzi de-a lungul coastei, cu iz de cuişoare de Zanzibar, poveşti cu Sinbad marinarul despre navigatori, cu mesajul unui islam ibadit, moderat şi pledând pentru înţelegere şi non violenţă. A fost o seară plină pe care desigur alţii o vor reflecta cum se cuvine. Eu notez doar că făcând oficiile de gazdă şi moderator, am fost încântată de prezenţe strălucite din lumea diplomatică, universitară şi religioasă. Organizatorii au fost CCERPA, Centrul de dialog de la Universitatea Bucureşti şi indimenticabilul nostru prieten de suflet Giovanni Baldantoni, alături de minunata lui soţie şi echipa de la Palazzo Italia, cărora ţin să le mulţumesc personal.

Giovani Sheik si eu
Giovanni Baldantoni, Sheikh Mohammed Said Al Maamari, advisor to the Minister of Endowments and Religious Affairs of Oman, superviser of The International initiative of Tolerance, Understanding and Coexistance; Cleopatra Lorintiu – ŕ Palazzo Italia.

În luărilor lor de cuvânt  Părintele profesor Nicolae Achimescu directorul Centrului de Studii şi Dialog Interreligios şi Cultural din Universitatea Bucureşti, prof.univ. dr. Mircea Dumitru, (Rectorul Universităţii Bucureşti,) dr. Dirar Kutaini, Sheikh Mohammed Said Al-Maamari, Consilier Oman, dt.Giovanni Baldantoni, presidente Palzzo Italia, E.S. Saker Malkawi, Ambasadorul Regatului Haşemit al Iordaniei în România, dr. Cătălin Raiu, Consilier al Secretarului de stat Victor Opaski, prof.dr.Radu Carp precum şi Ambasadorul Irakului la Bucureşti E.S. Hussein Sinjari au punctat exact importanţa acestei înţelegeri şi comprehensiuni, esenţiale pentru ca lumea contemporană să meargă înainte pe un drum al armoniei.

oman-17
Oman, un loc al toleranţei religioase.„ Toate religiile din tinuturile sultanului nu sunt numai tolerate, ci sunt protejate de maiestatea sa şi nu există niciun obstacol de orice fel care să împiedice creştinii, evreii sau neamurile de la predicarea doctrinelor lor specifice ori de la înăltarea lăcaturilor de rugăciune.

Filosofia ibadită practicată în Oman este întemeiată pe principiile toleran?ei religioase şi evitării conflictului şi violentei. Celelalte viziuni religioase sau modele interpretative trebuie respectate. Rugăciunile în moscheile din întreaga tară sunt aduse de sunnihi şi şiiti stând alături de ibaditi. Sunnihi şi şiiti au trăit totdeauna în armonie şi întelegere cu ibadihii care au fost i continuă să fie, în permanentă, majoritari în Oman.

Rugăciunea comunitară către Dumnezeu nu este împiedicată de nicio controversă teologică. Oricine trebuie să răspundă pentru el însu?i înaintea lui Dumnezeu. În ceea ce priveşte chestiunile legale, învătatii apreciază că principiile pe care se întemeiază rationamentele în diferite cazuri, în rândurile comunitătii islamice sunt, după cum urmează: Coranul, Sunna, părerile învătatilor islamici, propria evaluare ratională.

Cleopatra Lorinţiu

Din Dubai până în Chile, serialele turcești cuceresc lumea. Cum sunt produse faimoasele seriale

În cartierului Tophane, din Istanbul, pescărușii sunt împrăștiați de o dronă care filmează un polițist care arestează tânără. Filmarea este numit „Dengeler”, unul dintre cele aproximativ 60 filmate anual în Turcia, care au făcut ca Istanbulul și alte orașe turcești să fie cunoscute telespectatorilor din aproape 170 de țări din întreaga lume. 

Muzeele din Turcia: 4 milioane de vizitatori în primele 3 luni a anului 2024. Care au fost cele mai vizitate muzee

Potrivit unui anunț recent făcut de Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, în special, Muzeul Mevlana din orașul central Konya a atras peste 383.000 de vizitatori, urmat de situl arheologic Hierapolis, din provincia vestică Denizli, cu 259.000 de vizitatori. 

Boicot! Turcii nu merg în weekend la restaurant. „Aceasta nu este inflație, este profit”

Organizatorii și susținătorii boicotului susțin că întreprinderile folosesc inflația din Turcia ca o scuză pentru a-și crește profiturile. Boicotul urmărește să protesteze prețurile crescute pentru porții mai mici, precum și creșterea costului vieții.

Președintele Germaniei în vizită în Turcia. Prima întâlnire cu primarul Istanbulului, apoi cu Erdogan

Președintele Frank-Walter Steinmeier va călătorii în Republica Turcia în perioada 22-24 aprilie 2024, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări.