Mărturiile teribile ale profesorilor români arestaţi ca terorişti în Turcia: „A fost un caz fericit că ne-au eliberat“
Cristina şi Liviu Augustin Chifane povestesc pe îndelete, prin intermediul unui profesor de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, momentele cumplite prin care au trecut după lovitura de stat din Turcia, din timpul arestării lor şi după ce foştii colegi şi prieteni i-au abandonat de frica regimului Erdogan.
Cristina şi Liviu Augustin Chifane povestesc pe îndelete, prin intermediul unui profesor de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, momentele cumplite prin care au trecut după lovitura de stat din Turcia, din timpul arestării lor şi după ce foştii colegi şi prieteni i-au abandonat de frica regimului Erdogan.
Vestea arestării în Turcia, pe 13 august 2016, sub acuzaţia de terorism, a doi profesori români, soţ şi soţie, care lucrau la Universitatea Karabuk, a făcut rapid ocolul lumii. Agenţiile de presă şi serviciile secrete au intrat în alertă, mai ales că „la pachet” cu românii fusese dus după gratii şi americanul Clyde Forsberg, profesor universitar la aceeaşi universitate.
Chiar dacă evenimentul în sine a fost îndelung comentat, nimeni nu a reuşit, până acum, să afle ceea ce au trăit efectiv cei doi români, Cristina şi Liviu Augustin Chifane, în Turcia, de-a lungul a mai bine de o lună în care au fost arestaţi, interogaţi, umiliţi, supuşi unei presiuni psihice inimaginabile.
Cert este că nici acum, după ce au ajuns în România, nu se simt în stare să vorbească deschis despre coşmarul trăit. Au refuzat un contact direct cu presa, însă au acceptat să facă o serie de mărturisiri scrise, prin e-mail, prof.dr. Petru Iamandi, fostul lor profesor de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.
„Nu ne simţim în stare să dăm niciun interviu. Din respect pentru dumneavoastră, v-am spus, în mare, povestea, fără să insist pe detaliile sordide legate de nopţile şi zilele din închisoare şi teroarea în care trăiesc acum oamenii din Turcia”, i-a scris Cristina Chifane lui Petru Iamandi, care a fost apoi de acord să pună mărturiile la dispoziţia presei. Dorul de casă, confundat cu terorismul La 15 iulie 2016, atunci când în Turcia au izbucnit confruntările violente între trupele loiale preşedintelui Erdogan şi insurgenţi, soţii Chifane nici măcar nu se aflau în zonă. După câte a mărturisit Cristina Chifane (36 ani), ei se aflau în România pentru a-şi vizita părinţii (ai ei sunt la Brăila, ai lui la Tulcea).
La 15 iulie 2016, atunci când în Turcia au izbucnit confruntările violente între trupele loiale preşedintelui Erdogan şi insurgenţi, soţii Chifane nici măcar nu se aflau în zonă. După câte a mărturisit Cristina Chifane (36 ani), ei se aflau în România pentru a-şi vizita părinţii (ai ei sunt la Brăila, ai lui la Tulcea).
„Am trăit momente groaznice. Când a avut loc lovitura de stat eram în România, să ne vedem părinţii. Am plecat înapoi luni, 18 iulie, fără să fim conştienţi de ceea ce s-ar putea întâmpla”, a scris Cristina Chifane.”
Din 18 iulie şi până în 27 iulie, în ciuda atmosferei violente, apăsătoare, din Turcia, soţii Chifane nu au avut niciun conflict direct cu autorităţile turce. Apoi a început nebunia, în cel mai pur stil stalinist.
„Lucrurile s-au derulat normal, ne-am dus la universitate, ne-am întors acasă. Miercuri, 27 iulie, ne-am dus la birou şi am găsit yala schimbată şi uşa închisă. Ne aştepta o hârtie că am fost suspendaţi şi că suntem supuşi unei investigaţii, sub suspiciunea de a avea legături cu o organizaţiei teroristă. Vă imaginaţi şocul”, a mărturisit profesoara.
Au urmat audieri lungi, presante, insistente, în faţa unei comisii universitare care se substituia practic autorităţii de stat.
Cristina Chifane FOTO Adevărul
„Cu inocenţă, am crezut în continuare că e vorba de o neînţelegere. Ne-au chemat în faţa unei aşa-zise comisii, alcătuită din cadre didactice pe care nu le cunoşteam şi ne-au pus întrebări generale: aţi auzit vreodată de această organizaţie teroristă, aţi participat la întâlniri, aţi instigat studenţi etc. Normal, am răspuns că suntem nevinovaţi. Am dat şi o declaraţie scrisă şi am crezut că se va termina, că au înţeles că nu avem nimic de-a face cu aceste lucruri”, scrie Cristina Chifane.
Percheziţia, arestarea şi expulzarea A urmat o perioadă de aparentă acalmie, dar care a fost un adevărat coşmar pentru Cristina şi Liviu Augustin Chifane, care vedeau cum în jurul lor se fac mii de arestări, oamenii sunt torturaţi, umiliţi, epuraţi. Se aşteptau la ceea ce e mai rău, iar lucrurile aveau să ia curând o turnură gravă.
„Sâmbătă seara (n.r. – pe 13 august), pe la orele 18.00 – 19.00, am fost sunaţi de la poliţie că vor să vină la noi acasă, să ne adreseze câteva întrebări. Când au venit, am realizat că voiau să facă o percheziţie, să ne ridice toată aparatura electronică şi că ne vor reţine”, a povestit Cristina Chifane.
După câteva minute, poliţiştii i-au informat că sunt supecţi de terorism şi că îi vor reţine şi îi vor duce în arest pentru continuarea anchetei.
În ciuda faptului că nu li s-a adus nicio acuzaţie oficială, soţii Chifane au fost concediaţi de Universitatea Karabuk chiar în ziua în care au fost eliberaţi din arest, pe 16 august, iar autorităţile le-au pus în vedere că ar fi cel mai bine să părăsească Turcia.
Listele terorii
Pe noi ne-au luat pentru că eram străini şi, probabil, dintr-o anumită invidie de ordin profesional, dar imaginaţi-vă ce se întâmplă cu oamenii care trăiesc acolo şi cărora le e frică şi de umbra lor, care tot timpul se gândesc că numele lor ar putea să apară pe o listă şi viaţa lor poate fi distrusă într-o clipă”, mărturiseşte Cristina Chifan, conştientă de faptul că deşi au avut de suferit se pot considera printre norocoşi.
Faptul că ne-au eliberat a fost un caz fericit. Cei de acolo ştiu că au doar două opţiuni odată ce numele lor apare pe o astfel de listă: să fie trimişi la închisoare sau să fie eliberaţi condiţionat şi să se ducă în fiecare zi şi să semneze că sunt în localitate”, a mai spus profesoara. Profesori reputaţi, cu o carieră strălucită în faţă
Cristina şi Liviu Augustin Chifane sunt prezentaţi de foştii lor colegi de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi ca fiind doi profesori cu perspective strălucite în carieră. Cristina Chifane (36 ani) este doctor în Litere (titlu obţinut la Universitatea „Dunărea de Jos”), master în „Traducere şi interpretariat” şi profesor definitiv de engleză. A lucrat, până să plece în Turcia (ca lector, la Universitatea Karabuk), ca profesor de liceu şi apoi ca asistent universitar la două universităţi româneşti: cea de la Galaţi şi la „Constantin Brâncoveanu” din Brăila.
La rândul său, Liviu Augustin Chifane (34 ani) este un om remarcabil. Este profesor de limba română şi, până de curând, era asistent şi doctorand la Universitatea din Karabuk. Este poet şi prozator (cu numeroase premii la concursuri naţionale de literatură), în 2014 lansându-şi volumul de proză scurtă „Copilul Deltei”.
Liviu Chifane FOTO Facebook
În prezent, soţii Chifane îşi caută un nou angajament, deşi sunt conştienţi de faptul că le va fi foarte greu să o facă acum, în pragul începerii noului an universitar. Cât priveşte trecutul din Turcia, Liviu Chifane şi-a exprimat, într-o postare pe pagina lui de Facebook, amărăciunea că, din păcate, foştii colegi şi prieteni s-au delimitat de ei.
„Nu mai sunt în Turcia pentru ziua mea. Am avut planuri mari să sărbătorim cu prietenii mei turci. Am câţiva prieteni care au fost alături de mine în momentele dificile prin care am trecut şi le mulţumesc din toată inima. În astfel de momente, prietenii adevăraţi se deosebesc de cei de faţadă. Am fost investigat şi închis pentru ceva ce nici măcar nu m-am gândit, am fost declarat nevinovat şi eliberat, am fost exonerat de toate acuzaţiile”, scrie Liviu Chifan.
Dintre cei 100 de colegi la departamentul meu, nici măcar unul singur nu m-a sunat, nu mi-a scris să mă întrebe ce am făcut sau ce se întâmplă. Sunt oamenii cu care am vorbit şi am râs şi i-am îmbrăţişat. Am oferit încredere deplină şi dragoste, deci nu înţeleg de ce s-au comportant aşa. Vă rog, treceţi dincolo de frica voastră, pentru că o viaţă trăită în teroare nu merită trăită”, a mai adăugat Liviu.
În urma unui decret al președintelui Recep Tayyip Erdogan, Ministrului Transporturilor și Comunicațiilor, Abdulkadir Uraloglu, a anunțat drumurile și podurile publice vor fi gratuite timp de nouă zile în Istanbul, Ankara și Izmir.
Yusuf Erim, redactor general al canalului, a împărtășit un fragment din cina sa cu Tate și a spus că cei doi au vorbit despre „problemele lui juridice, viitorul rețelelor sociale, geopolitică și multe altele”.
Organizatorii și susținătorii boicotului susțin că întreprinderile folosesc inflația din Turcia ca o scuză pentru a-și crește profiturile. Boicotul urmărește să protesteze prețurile crescute pentru porții mai mici, precum și creșterea costului vieții.
În ultimele luni, focarele de intoxicație alimentară au tulburat instituțiile de învățământ din întreaga țară, ducând la sute de studenți să necesite îngrijiri medicale.
Președintele Frank-Walter Steinmeier va călătorii în Republica Turcia în perioada 22-24 aprilie 2024, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări.
