Excelent număr aniversar dedicat de Redacţia Vatra Veche din Târgu Mureş aniversării Coşbuc.Supratitlul :”Istoria românilor în creaţia lui George Coşbuc” ne pune la curent cu prisma, perspectiva aleasă pentru abordarea creaţiei marelui poet năsăudean.
Un sumar pe măsură:Coşbuc – 150, de Nicolae Băciuţ,Istoria românilor în creaţia poetică a lui George Coşbuc, de Ioan-Aurel Pop,George Coşbuc – Poezia evenimentelor creştine ale satului transilvan,de Maria Daniela Pănăzan,
Manualele şcolare sunt zgârcite în privinţa operei lui George Coşbuc,satul de ieri, un „consumator”susţinut al poeziei coşbuciene mai ales, îşi pierde încet identitatea, cea în care se regăsea odată cu o întreagă lume. Tirajele cărţilor lui Coşbuc sunt tot mai mici…”
( N.Băciuţ)
Doina, de George Coşbuc;Aspecte lingvistice în poezia lui George Coşbuc, de Mircea Daroşi;Regina ostrogoţilor, de Luminiţa Cornea/;Nunta, între tradiţie şi spectacol, de Alina Camelia Stanciu;Am fost la Centenarul Coşbuc, de Dimitrie Poptămaş;
„Sunt suflet în sufletul…”, de Dumitru Hurubă;Noi apariţii editoriale. Evenimente dedicate lui George Coşbuc;Ultimul mare romantic european (Eminescu), de Ognian Stamboliev.De fapt, tot sumarul ar trebui citat iar ideea este că această revistă chiar trebuie citită.
Animatorul ei este poetul şi eseistul Nicolae Băciuţ,autor de talent şi animator cultural excepţional care reuşeşte să publice nu doar texte de atitudine, de mare valoare ci să imprime o direcţie revistei sale, ajunsă, ca vai, marea majoritate a revistelor într-un moment economic de-a dreptul imposibil.Iată un scurt fragemnt din prezentarea făcută de academicianul Ioan Aurel Pop , marelui Coşbuc : „George Coșbuc nu a văzut cu propriii ochi Marea Unire în deplinătatea sa și nici România Mareîn toată rotunjimea sa. El nu a fost nici un luptător pe baricade pentruînfăptuirea statului unitar român, dar a făcut, poate, mult mai mult decât atât: a transpus în versurile sale istoria națională de la daci până la Războiul de Independență din 1877-1878 și a descifrat sufletul țăranului român prin mijlocirea imaginilor artistice, dând la iveală un adevărat portret al poporului nostru, prin ritm,rimă și măsură. Coșbuc ne trece prin fața ochilor și a minții toată istoria noastră veche,populată de daci și romani, povestindu-ne despre „Podul lui Traian”, „Pieirea dacilor”, „Volos,preot dac” sau cântând „Cântecbarbar”. Scrie cu aceeași pasiune despre daci și romani, deși, ca absolvent al faimosului liceu năsăudean purtător al devizei Virtus romana rediviva, privilegiază latinitatea și sorgintea noastră romană, pe linia Școlii Ardelene”
Iar Niclae Băciuţ conchide:”Coşbuc nu aparţine doar trecutului, ci şi viitorului, elreprezintă o moştenire pe care numai minţile obtuze o pot ignora sau marginaliza, cu bună ştiinţăsau cu rea credinţă, în vârtejul nu ştiu căror mode poetice.
Geoge Coşbuc va fi nu doar ceea ce a fost, ci chiar mai mult de atât! Timpul, paradoxal, e de partea sa.”
O revistă de cultură care menţine trează flacăra adevăratei perspective culturale, aceea de valoare, susţinută de lecturi şi studii temeinice dar şi de un filon de responsabilitate culturală şi naţională de care avem atâta nevoie. ( C.Lorinţiu)
