marți, septembrie 21, 2021

Lira turcească se scufundă şi la cel mai mic şoc, semn că investitorii se sperie repede şi se retrag din Turcia. Va deveni această mare economie emergentă un focar de criză?

Când Trump strănută ameninţări, lira turcească se prăbuşeşte. Când banca centrală a Turciei ignoră presiunile investitorilor pen­tru a nu-l supăra pe Erdogan, lira pică. Să anunţe instabilitatea monedei turce un nou fo­car de criză?

Un strateg avertizează că a paria pe liră este ca şi cum „ai încerca să prinzi un cuţit în cădere“. CNN scrie că Turcia ar putea fi ur­mă­toarea piaţă emergentă care intră în criză. Ar­gentina a fost forţată în iunie să ceară Fon­du­lui Monetar Internaţional un bailout de 50 de miliarde de dolari. Legat de Turcia, pe in­ves­titori îi îngrijorează capacitatea ţării de a atrage bani în vremuri grele pentru a-şi plăti da­toriile în creştere.

Turcia nu este în relaţii tocmai bune cu FMI. The Washington Post no­tează că economia turcă pare că se în­dreap­tă spre un mare crah. Revista Time scrie că Turcia merge spre un dezastru economic. The New York Times avertizează că economia turcă este atât de încinsă că riscă să se topească.

Asociaţia brutarilor turci a anunţat săptămâna trecută că preţurile pâinii au crescut cu 15%

Când preşedintele american Donald Trump a ameninţat joi că va aplica „sancţiuni mari“ Turciei dacă aceasta nu eliberează un pastor american acuzat de legături cu organizaţia (considerată teroristă de Ankara) condusă de predicatorul Fethullah Gulen, lira a reacţionat cu scădere. La fel şi bursa de acţiuni de la Istanbul. Turcia este un aliat al SUA în NATO. Lira s-a depreciat cu 2% faţă de dolar când banca centrală a şocat investitorii marţi menţinând dobânda de politică monetară la 17,75%. Deprecierile sunt un semn că investitorii îşi retrag banii din Turcia. Economiştii se aşteptau la o majorare care ar fi ajutat la lupta contra inflaţiei, care a depăşit 15% în iunie. Erdogan vrea dobânzi mici pentru a ţine ieftină creditarea cu care umflă artificial economia. Tim Ash, strateg la BlueBay Asset Management, crede că decizia instituţiei este „de neînţeles“ pentru o bancă centrală care spune că „îi pasă de inflaţie“. Un efect de durată al inflaţiei este erodarea puterii de cumpărare.

Când Trump strănută ameninţări, lira turcească se prăbuşeşte. Când banca centrală a Turciei ignoră presiunile investitorilor pen­tru a nu-l supăra pe Erdogan, lira pică. Să anunţe instabilitatea monedei turce un nou fo­car de criză?

Un strateg avertizează că a paria pe liră este ca şi cum „ai încerca să prinzi un cuţit în cădere“. CNN scrie că Turcia ar putea fi ur­mă­toarea piaţă emergentă care intră în criză. Ar­gentina a fost forţată în iunie să ceară Fon­du­lui Monetar Internaţional un bailout de 50 de miliarde de dolari. Legat de Turcia, pe in­ves­titori îi îngrijorează capacitatea ţării de a atrage bani în vremuri grele pentru a-şi plăti da­toriile în creştere.

Turcia nu este în relaţii tocmai bune cu FMI. The Washington Post no­tează că economia turcă pare că se în­dreap­tă spre un mare crah. Revista Time scrie că Turcia merge spre un dezastru economic. The New York Times avertizează că economia turcă este atât de încinsă că riscă să se topească.

Când preşedintele american Donald Trump a ameninţat joi că va aplica „sancţiuni mari“ Turciei dacă aceasta nu eliberează un pastor american acuzat de legături cu organizaţia (considerată teroristă de Ankara) condusă de predicatorul Fethullah Gulen, lira a reacţionat cu scădere. La fel şi bursa de acţiuni de la Istanbul. Turcia este un aliat al SUA în NATO. Lira s-a depreciat cu 2% faţă de dolar când banca centrală a şocat investitorii marţi menţinând dobânda de politică monetară la 17,75%. Deprecierile sunt un semn că investitorii îşi retrag banii din Turcia. Economiştii se aşteptau la o majorare care ar fi ajutat la lupta contra inflaţiei, care a depăşit 15% în iunie. Erdogan vrea dobânzi mici pentru a ţine ieftină creditarea cu care umflă artificial economia. Tim Ash, strateg la BlueBay Asset Management, crede că decizia instituţiei este „de neînţeles“ pentru o bancă centrală care spune că „îi pasă de inflaţie“. Un efect de durată al inflaţiei este erodarea puterii de cumpărare.

„Economia turcă este foarte zdruncinată“, spune Anders Aslund, strateg la Atlantic Council din Washington. „Erdogan a preluat comanda economiei, iar el are o credibilitate macroeconomică negativă, astfel că ne aşteptăm la o criză de cont curent serioasă.“ Turcia este o ţară exportatoare, dar boom-ul creditului dezlănţuit de Erdogan face ca importurile să fie mai mari ca exporturile. De asemenea, economia turcă depinde de intrările de fonduri externe. Deficitul de cont curent depăşeşte 6% din PIB.

Lira şi-a pierdut aproape o cincime din valoare anul acesta, însă guvernul de la Ankara, condus de un preşedinte Recep Tayyip Erdogan care a făcut din guvernare o afacere de familie, asigură că totul merge bine, că economia creşte şi că este pe calea cea bună. Lira este pe o traiectorie descendentă în raport cu dolarul încă de la sfârşitul crizei financiare globale, însă deprecierea a accelerat în ultimele luni.

În Turcia, deprecierea lirei îi îngrijorează pe afacerişti pentru că pune presiuni pe  companiile cu datorii mari, notează Financial Times. „Este cu siguranţă ceva nou pentru multe companii – să te descurci în faţa inflaţiei mari şi a fluctuaţiilor valutare. Sunt provocări mari pentru noi toţi“, spune Albert Saydam, directorul executiv al unui producător de piese auto.

O liră turcească în declin pune presiuni uriaşe pe companii şi pe echilibrul financiar al băncilor, explică Inan Demir, specialist în pieţe emergente la Nomura. „Îngrijorările creditorilor străini legate de sănătatea bilanţurilor contabile ale sectorului privat din Turcia vor duce probabil la reducerea fluxurilor de capital. Aceasta va pune presiuni suplimentare pe monedă. Aşa că Turcia riscă să fie prinsă într-un cerc vicios.“

tl doviz kriz ile ilgili görsel sonucu

Economia turcă a crescut cu 7,4% anul trecut, mai rapid decât India sau China. Însă economiştii spun că natura creşterii, bazată pe consum şi stimulentele guvernului, cauzează supraîncălzire şi dezechilibre. Deprecierea lirei are efecte destabilizatoare asupra economiei. Asociaţia brutarilor turci a anunţat săptămâna trecută că preţurile pâinii au crescut cu 15%. iPhone-urile s-au scumpit cu un sfert.

Pentru Saydam, costul importării a 4.000 de tone de cauciuc natural de care are nevoie în fiecare an s-a dublat dacă este exprimat în lire din ianuarie 2016 încoace.

Preţurile internaţionale au fost umflate de deprecierea lirei. Executivul, care este şi vicepreşedintele asociaţiei industriei auto Taysad, a avertizat că mulţi dintre cei 410 membri simt presiunile.

„Companiile sunt încă în creştere“, spune el. „Însă marjele se duc în jos, iar talentul managerial devine din ce în ce mai important. Simt că multe companii suferă sau vor suferi din cauza datoriei în valută dacă nu exportă.“ Companiile turce au datorii în valută de aproape 300 de miliarde de dolari.

Turk Telekom, o companie mare, a anunţat săptămâna trecută pierderi pentru trimestrul doi de aproape un milliard de lire. Operatorul telecom este afectat de creşterea costului serviciului datoriei în valută. Yildiz Holding, care deţine printre altele marca Godiva, este unul dintre conglomeratele mari care au cerut băncilor să le restructureze împrumuturile. Teama este că împrumuturile neperformante vor crea presiuni în sectorul bancar turcesc. Deocamdată, rata creditelor neperformante este mică, media din sector fiind de 3%. Aceasta înseamnă că băncile ar încasa eventualele şocuri de pe poziţii solide. Sectorul bancar a fost reformat după criza financiară globală. Rata de adecvare a capitalului este ridicată. „Deocamdată, când sunt doar câteva companii mari care au probleme, nu suntem prea îngrijoraţi“, spune Nick Smallwood, analist la ING. Economia turcă a sfidat în trecut cu brio necazurile.

În Turcia mai multe figuri importante din afaceri spun că este prea mult pesimism în legătură cu imaginea lui Erdogan în capitalele financiare.  „Turcia nu este aşa cum pare de la Londra“, spune executivul Saydam.

Însă alţii cred că având în vedere dependenţa puternică a Turciei de capital străin, optimismul oamenilor de afaceri turci contează prea puţin. „Oamenii pe care preşedintele trebuie să-i mulţumească nu sunt comunitatea de afaceri, ci investitorii de pe pieţele financiare“, spune Osman Ulugay, comentator la un ziar de business turc. „Până nu înţelege acest lucru şi nu stabilieşte priorităţile în concordanţă, nu văd cum putem ieşi de aici.“

SURSA: http://www.zf.ro/business-international/lira-turceasca-se-scufunda-si-la-cel-mai-mic-soc-semn-ca-investitorii-se-sperie-repede-si-se-retrag-din-turcia-va-deveni-aceasta-mare-economie-emergenta-un-focar-de-criza-17373916

Cazul Kavala: Apel către Consiliul Europei pentru începerea procedurilor împotriva Turciei

Cazul Kavala: Apel către Consiliul Europei pentru începerea procedurilor împotriva Turciei

Turcia: Cea mai mare creștere a a pieței imobiliare, la nivel mondial

Turcia: Cea mai mare creștere a a pieței imobiliare, la nivel mondial

Un tribunal simbolic de la Geneva va judeca încălcările drepturilor omului din Turcia

Un tribunal simbolic de la Geneva va judeca încălcările drepturilor omului din Turcia

Premieră în Turcia: Curtea Constituțională obligă guvernul să plătească daune unui bărbat torturat de poliție

Premieră în Turcia: Curtea Constituțională obligă guvernul să plătească daune unui bărbat torturat de poliție