sâmbătă, aprilie 9, 2022

Interviul cu Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, acordat cotidianului polonez Rzeczpospolita, preluat de Reuters

România, economia cu cel mai puternic ritm de creștere din Uniunea Europeană, ar putea adera la zona euro în anul 2022, după creșterea veniturilor celor mai săraci cetățeni, a declarat  ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, într-un interviu acordat cotidianului polonez Rzeczpospolita, preluat de Reuters.

http://www.rp.pl/Unia-Europejska/308279952-Szef-rumunskiego-MSZ-Mamy-zaufanie-do-tego-co-robia-polskie-wladze.html?template=restricted

„Aderarea la zona euro este o decizie politică pe care am adoptat-o în urmă cu mai mulți ani. În prezent, îndeplinim deja criteriile formale astfel că am putea adera și mâine la uniunea monetară. Însă ne temem că acest lucru va avea un impact negativ asupra veniturilor pensionarilor și a celor mai săraci. Cred că vom adopta euro peste cinci ani, în 2022”, a declarat Teodor Meleșcanu.

Zona euro este compusă în prezent din 19 state membre. Ultima țară care a aderat la zona euro este Lituania, care a făcut trecerea la moneda unică în 2015.

Cu un avans de 5,5% în trimestrul al doilea, România are în prezent cea mai mare creștere economică din UE.

Majoritatea statelor membre UE din afara uniunii monetare, inclusiv Danemarca, Suedia, Polonia și Cehia, și-au revenit mai rapid de pe urma crizei financiare globale din 2008 decât statele din zona euro. Cu toate acestea, România este în continuare una din cele mai sărace țări din Uniunea Europeană.

Luna trecută, premierul Mihai Tudose a afirmat și el că aderarea României la zona euro este „un angajament” pe care țara noastră l-a luat odată cu intrarea în Uniunea Europeană, precizând că mai este foarte mult de lucru „la convergență”. Potrivit premierului, nu există un termen fixat în acest sens. „Nu ne-am fixat un termen. Cât de repede posibil, dar nu vrem să ardem niște etape, fiindcă apoi ne facem mai mult rău decât bine”, a spus Tudose.

 

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii

Un nou sondaj arată că 60% din turci nu au bani destui pentru strictul necesar

Potrivit rezultatelor sondajului distribuit de directorul general, Can Selçuki, pe Twitter, doar  27% dintre cei chestionați au spus că veniturile lor au fost „doar suficiente” pentru a-și acoperi cheltuielile.

Miliarde de dolari pierduți: Invazia din Ucraina afectează domeniu vital din Turcia

Potrivit președintelui Federației pentru Afaceri Turistice și Cazare din Marea Egee, Mehmet İşler, cele trei milioane de ucraineni așteptați nu vor veni în Turcia în acest an, în timp ce sosirea celor șapte milioane de turiști ruși așteptați rămâne fără răspuns, în funcție de traiectoria războiului.

Istanbul: Prețul la  transportul public crește pentru a doua oară anul acesta. Cât costă un bilet?

condus de principalul partid de opoziție, Partidul Popular Republican (CHP), a majorat pe 6 aprilie prețurile transportului public cu 40% din cauza inflației,

Erdogan modifică legile electorale pentru a-și asigura puterea la alegerile de anul viitor

Schimbările închid, de asemenea, o lacună care ar fi permis principalului partid pro-kurd al țării, în prezent al treilea ca mărime din parlament, să eludeze o potențială interdicție.

Acuzat de „insulta președintelului”, din cauza unui articol despre incendiile forestiere

Columnistul Ender İmrek, de la ziarul de stânga Evrensel, se confruntă cu acuzații de insultare pe președinte într-un articol intitulat „ (Turcia arde, palatul [o referire la Erdoğan]se uită” din 31 iulie 2021, în care a  raportat răspunsul guvernului la incendiile din țară din vara anului 2021.

Asociație americană: Avocații turci sunt puși după gratii pentru că-și fac munca

Turcia: Avocații puși după gratii pentru că-și facă munca

Care este cea mai problemă din Turcia? Iată ce cred turcii

31,4% dintre persoane au spus că este violență domestică, 29,5% au spus că sunt toate problemele menționate în sondaj, inclusiv șomajul, presiunea familială sau socială și hărțuirea sexuală, 12 la sută au spus lipsa de educație, iar 6,2% au spus inegalitatea de gen.