24.4 C
București
miercuri, septembrie 23, 2020

Interpreta dorului românesc, Maria Butaciu devine o amintire de neuitat

Maria Butaciu a fost una dintre interpretele de referință ale cântecului transilvănean, s-a spus despre ea că a știut să dea glas dorului românesc, aleanului, emoției și îndurerării, felului de a fi al țăranilor de pe  Valea Someșului, una din cele mai frumoase zone ale Transilvaniei.

Maria Butaciu (n. 19 februarie 1940Comuna Salva, Bistrița-Năsăud – d. 11 iunie 2018București) și-a început cariera la Cluj dar din 1961 a fost interpreta  Ansamblul Ciocârlia al Ministerului de Interne din București. Reperoriul ei, cu predilecție din zona Năsăudului și a Bistriței, se remarcă prin autenticitate, naturalețe căci interpreta a știut să se ferească întotdeauna de contrafaceri și mode. Tinerele interpete aveau un adevărat cult pentru Maria Butaciu, considerată de breaslă drept un reper.

De-a lungul carierei sale, a colaborat cu dirijori precum Constantin Arvinte, Ion Mărgean, Paraschiv OpreaVictor PredescuGeorge Vancu,  Stefan Cigu,Ioan Lăzăr și cu mulți alți dirijori .

În anul 2001 a fost numită „Cetățean de onoare al municipiului București”.

Maria Butaciu spunea :"Valea Someșului iradiază în toată ființa mea"
Maria Butaciu spunea :”Valea Someșului iradiază în toată ființa mea”

Intr-un interviu acordat odinioară unui reporter al Revistei As ea spunea :„Valea Somesului iradiaza in toata fiinta mea”

…Am văzut lumina zilei în comuna Salva, județul Bistrița-Năsăud, pe valea Someșului și a Sălăuței, într-o casa mare. Ce să vă spun despre părintii mei?! Amândoi sunt țărani. Tata a mai lucrat pe ici, pe colo, ca vânzător, la cooperativă sau paznic de slipere la ștrec (păzea traversele de cale ferată). Acum e pensionar. Anul asta împlinește 94 de ani. Mama este cu zece ani mai tânăra. Amândoi trăiesc și mă rog la Dumnezeu să le dea sănătate.

Comuna copilariei mele a fost un loc de basm. Spun „a fost”, pentru ca totul s-a modernizat acum, sunt multe case cu etaj. Doar puține case au ramas cu târnaț (pridvor). Mă doare sufletul, că nu mai e nici măcar locul unde mergeam la pășune, cu vacile și cu oile. Nu pot uita cărările și dealurile copilariei mele. Am încercat să le găsesc, dar nu mai sunt, au ramas doar în amintire! Cu toate astea, spiritul Năsăudului, spiritul liber al foștilor grăniceri de pe Someș, iradiaza în toata ființa mea.

Am avut o copilărie tare frumoasă. Împreună cu frații mei mergeam la fân si la căpăluit (la sapă)! Tocmai seara, pe lună, ne întorceam de la câmp. Ne plăcea sa ne cocoțăm pe caruță, sus de tot, pe fân. E drept, din când în când mai dădeam într-o groapă și săream cât colo, dar era tare frumos!

Vara, dormeam în podul cu fân proaspăt – aveam o șură mare cu grajduri, aveam șapte bivoli, o vaca și un vițel. Nu eram deloc bogați, dar aproape ne scăldam în lapte! țin minte că pe-nserat auzeam de pe coastă țăranii cântând și fluierând. Și acum îmi mai aduc aminte frânturi din cântecele lor! Știți cum ne trezeam dimineața? Veneau găinile să se ouă sub streașina!

Alexandru Pugna, Secretar de Stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale scrie despre Maria Butaciu :”Acompaniată de orchestrele acestor prestigioase ansambluri, Maria Butaciu a urcat pe mii de scene, prezentând cu har publicului folclorul din Ţara Năsăudului. De-a lungul carierei sale artistice a înregistrat sute de melodii pentru fonoteca Radiodifuziunii Române, pe discuri Electrecord sau la alte case de producţie muzicală – melodii ce vor sta mărturie peste timp pentru valoarea, frumuseţea şi originalitatea folclorului din această parte de ţară și pentru valoarea vocii sale unice. !

Nici nu aveam șase ani când m-a învățat mama sa torc.

Alexandru Pugna, Secretar de Stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale, el însuși reputat interpret de folclor care a împărțit nu odată scena cu marea dispărută,scrie despre Maria Butaciu:

”MARIA BUTACIU- interpreta unică a ȚĂRII NĂSĂUDULUI nu mai este printre noi. A plecat spre veșnicie lăsându-ne o bogăție fără seamăn de cântec năsăudean și spirit românesc pentru a ne înnobila marea zestre lăsată neamului nostru de mari personalități ale acestui ținut: George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Andrei Mureșanu, Mitropolitul Nicolae Bălan, Ioan Căianu Românu, Valeria Peter Predescu, Ion Pop Reteganu și mulți alții. Maria Butaciu a fost în felul său unică, deosebită. Glasul său aducea ecourile de esență țărănească a vocilor tărăncilor năsăudene, ce se lăsau auzite pe câmpul unde întorceau fânul proaspăt cosit, ori pe brazda de pământ proaspăt întoarsă de plugul tras de vite, sau la torsul caierului în serile lungi de iarnă. Era întruchiparea țărăncii năsăudene ce avea demnitate, dragoste de Dumnezeu, de oameni și de pământul natal, respect față de valorile spirituale ale moșilor și strămoșilor săi. Maria Butaciu a fost și va rămâne un simbol și un reper important pe harta spirituală a neamului românesc. A pornit în lumea cântecului din Salva, importantă localitate de pe Valea Someșului, aproape de Năsăud- localitatea ce a dat țării cei mai mulți academicieni, pentru a duce cu ea în lume, cântecul sufletului năsăudean și pentru a arăta tuturor frumusețea fără seamăn a costumului popular din acest binecuvântat loc. În anul 1959 pe când era elevă la Liceul de muzică din Cluj, reușește să realizeze primele sale înregistrări la Radio Cluj, iar un an mai târziu în ziua de Crăciun, apare pentru prima dată la o emisiune de Televiziune împreună cu Maria Peter, Dumitru Sopon și Maria Marcu, colegii săi de la Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Cluj Napoca . Va trăi mereu prin cântecele sale lăsate moștenire neamului românesc pe care l-a iubit enorm și pentru care a așezat în lada de zestre a spiritului românesc comori neprețuite picurate din suflet curat și bun, ce vor sta mărturie peste vremi pentru puterea extraordinară de creație a neamului românesc.”

 

 

 

 

 

Constanța: Reprezentanți ai comunității turco-tătară, în cursa alegerilor locale din 2020

Comunitatea turcilor și a tătarilor din România, cu aproape 50.000 de oameni pe teritoriul României, este cea mai închegată în regiunea Dobrogea, mai ales în județul Constanța.

Faimoasa pisică Gli din Hagia Sophia a intrat în izolare și primește tratament

Faimoasa pisică Gli, care locuiește în Haghia Sophia a fost pusă în izolare și primește tratament după ce s-a îmbolnăvit.

Istanbul: Compania de metrou a crescut numărul de șoferi care sunt femei

Metroul din Istanbul a angajat 88 de șoferi de sex feminin, crescând numărul de 11 la 99. Noile șoferițe și-au primit legitimațiile după finalizarea pregătirii, la o ceremonie la care a participat, joi, primarul din Istanbul, Ekrem Imamoğlu.

100 de muzicieni s-au sinucis în timpul pandemiei în Turcia

Aproape 100 de muzicieni s-au sinucis de la începutul pandemiei COVID-19 în Turcia, potrivit datelor Uniunii Muzicienilor și Interpreților (Müzik-Sen), a declarat pe 15 septembrie, principalul adjunct al opoziției Gamze Tașcıer.

Turcia se pregătește pentru noi restricții de călătorie pe fondul creșterii numărului de cazuri COVID-19

Președintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Turcia a trecut la o „nouă fază” în lupta împotriva pandemiei COVID-19, semnalând că guvernul...

Istanbul: Tânăr reținut pentru contrabandă cu maimuțe

Un tânăr influencer, în vârstă de 24 de ani, a fost reținut pentru contrabandă cu maimuțe.

Turcia: Ministerul Educației plătește daune de 1,7 milioane de lire unei student umilit pentru că ar fi sărut o fată

Turcia: Ministerul Educației plătește daune de 1,7 milioane de lire unei student umilit pentru că ar fi sărut o fată

Turcia testează prima mașină zburătoare autohtonă „Cezeri”

Prima mașină zburătoare din Turcia, numită Cezeri, a fost trecut cu succes primule teste din Istanbul, a declarat producătorul, pe 15 septembrie.