vineri, aprilie 8, 2022

INSULA MARE A BRĂILEI: OBIECTIV ECONOMIC IMPORTANT

Pachetul majoritar de acțiuni al companiei Agricost, care administreaza ferma Insula Mare a Brailei, a fost vândut, vânzatorul fiind Constatin Dulute, care a preluat afacerea de la defunctul Culița Tarâța cumpărătorul fiind compania Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, a șeicului  Hamdan Bin Zayed Al Nahyan.

Omul de afaceri Constantin Dulute este prezent în Top 300 Cei mai bogati români. În editia de anul trecut al clasamentului realizat de Capital, Constantin Dulute ocupa pozitia 86, cu o avere estimata între 65 si 67 de milioane de euro.

Pachetul majoritar de acțiuni al companiei Agricost, care administrează ferma Insula Mare a Brăilei, a fost vândut, vânzătorul fiind Constatin Duluțe. Omul de afaceri Constantin Dulute este prezent în Top 300 Cei mai bogati români.

Prin aceasta tranzactie Constantin Dulute ramâne actionar minoritar Compania din Emiratele Arabe Unite va extinde afacerile Insulei cu zootehnie, cresterea, sacrificarea si procesarea oilor.

Pretul tranzactiei: “Între 200 si 250 de milioane de euro. Nu pot sa spun exact si nici procentul înstrainat, pentru ca înca n-am semnat contractul. Este strict vorba despre o tranzactie între entități  private, nu se vinde pamântul din Insula, că  e al statului, se vinde afacerea. Palma am bătut-o, după cum am agreat și clauzele generale”, spune Dulute, pentru Capital.

Potrivit acestuia, Consiliul Concurentei a avizat pozitiv tranzactia prin care Al Dahra intra în piata agriculturii din România.

Practic, în acest moment, se poate spune ca arabii au preluat cea mai mare ferma din România si Europa, vând în vedere ca Agricost are în concesiune, pâna în 2032,  56.000 de hectar.

Cumpărătorul pachetului majoritar de acţiuni al Agricost, contra a circa 200 de milioane de euro (plus angajamentul unor investiţii de 500 de milioane de euro) este compania Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, deţinută de şeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan. Terenul nu este parte a tranzacţiei (fiind proprietatea a statului), dar va fi folosit în continuare, în arendă, de firma cumpărată de şeic.  Informaţia a fost confirmată şi de surse din Ministerul Agriculturii, care au mărturisit că ar fi existat şi discuţii legate de menţinerea contractului de arendă aşa cum a fost semnat cu Agricost sub vechiul acţionariat, adică cel puţin până în anul 2032. De asemenea, Consiliul Concurenţei a avizat pozitiv tranzacţia prin care Al Dahra intră în piaţa agriculturii din România.

foto 3 Sheikh-Hamdan-bin-Zayed-Al-Nahyan
Cumpărătorul pachetului majoritar de acţiuni al Agricost, contra a circa 200 de milioane de euro (plus angajamentul unor investiţii de 500 de milioane de euro) este compania Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, deţinută de şeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan.

Compania din Emiratele Arabe Unite a informat, într-un alt context decât această afacere, că îşi va extinde afacerile Insulei cu zootehnie, creşterea, sacrificarea şi procesarea oilor. „Din ce mi-au prezentat, vor investi circa 500 de milioane de euro, în cinci ani, în utilaje, amenajari pentru irigatii şi extindere în zootehnie. Pe partea cu animalele, este vorba de o dezvoltare integrată, de la creşterea animalelor- oi , la sacrificare şi procesare. Înţeleg că vor să crească 150.000 de oi în insulă, soiuri aclimatizate. Este şi normal, la ce piaţă au ei”, a declarat acesta. În 2017, Agricost a încasat de la APIA 9,4 milioane de euro subvenţii agricole pe suprafaţă, la care se vor adăuga sprijinul financiar aferent Măsurii 13 – Zone defavorizate, precum şi plata sprijinului cuplat în sectorul vegetal pentru suprafeţele cultivate anul trecut cu lucernă şi soia. Adică încă 6 milioane de euro. Mai exact, după ce vor achita arenda anuală de 5 milioane de euro, ei tot vor rămâne cu un câştiga de peste 10 milioane de euro anual, doar din subvenţii, fără a pune la socoteală profitul din exploatarea pământului.” (sursa Capital.ro)


 

 

 

 

 

 

 

Miliarde de dolari pierduți: Invazia din Ucraina afectează domeniu vital din Turcia

Potrivit președintelui Federației pentru Afaceri Turistice și Cazare din Marea Egee, Mehmet İşler, cele trei milioane de ucraineni așteptați nu vor veni în Turcia în acest an, în timp ce sosirea celor șapte milioane de turiști ruși așteptați rămâne fără răspuns, în funcție de traiectoria războiului.

Un nou sondaj arată că 60% din turci nu au bani destui pentru strictul necesar

Potrivit rezultatelor sondajului distribuit de directorul general, Can Selçuki, pe Twitter, doar  27% dintre cei chestionați au spus că veniturile lor au fost „doar suficiente” pentru a-și acoperi cheltuielile.

Prima zi de Ramazan în 2022.Un imam din Constanța răspunde la curiozitățile tale!

Musulmanii din întreaga lume sărbătoresc începând, de pe 2 aprilie, luna Ramadan, în care  30 de zile țin post negru de la zori zilei până la apus soarelui. Urmând ca pe 2 mai, familiile să se unească și să sărbătorească Ramadan Bayram.

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii

Turcii așteaptă noi majorări la sfârșitul săptămânii. La ce mai crește prețul?

În ciuda reducerii TVA-ului, la începutul săptămânii, un studiu din martie a constatat că 82,1% dintre consumatori nu au simțit scăderea costului vieții, deoarece inflația a continuat să crească. 

Acuzat de „insulta președintelului”, din cauza unui articol despre incendiile forestiere

Columnistul Ender İmrek, de la ziarul de stânga Evrensel, se confruntă cu acuzații de insultare pe președinte într-un articol intitulat „ (Turcia arde, palatul [o referire la Erdoğan]se uită” din 31 iulie 2021, în care a  raportat răspunsul guvernului la incendiile din țară din vara anului 2021.

Erdogan modifică legile electorale pentru a-și asigura puterea la alegerile de anul viitor

Schimbările închid, de asemenea, o lacună care ar fi permis principalului partid pro-kurd al țării, în prezent al treilea ca mărime din parlament, să eludeze o potențială interdicție.

Care este cea mai problemă din Turcia? Iată ce cred turcii

31,4% dintre persoane au spus că este violență domestică, 29,5% au spus că sunt toate problemele menționate în sondaj, inclusiv șomajul, presiunea familială sau socială și hărțuirea sexuală, 12 la sută au spus lipsa de educație, iar 6,2% au spus inegalitatea de gen.