vineri, martie 5, 2021

In 31 august, Ziua Limbii Române. 28 de milioane de oameni din întreaga lume vorbesc româneşte

Manifestările naţionale şi cele internaţionale îşi propun să-i unească în Ziua Limbii Române pe cei care vorbesc şi simt româneşte şi dau ocazia de a ne reaminti că limba română este patria mea şi că limba noastră-i o comoară. Tot în 31 august, Republica Moldova marchează sărbătoarea similară Limba Noastră, celebrată din 1990.

Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamată, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române.

Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice,  institutele culturale ale României şi de instituţiile româneşti din străinătate prin organizarea de programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române.

Între 30 august şi 4 septembrie 2016, Ziua Limbii Române a fost marcată şi în comunităţile de români din Serbia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova printr-o serie de evenimente culturale. Potrivit unui comunicat al Institutului ‘Eudoxiu Hurmuzachi’.

Învaţată în familie şi în şcoală şi apoi iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată ori uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire.

Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”

Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea „Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii.”

Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare este studiată atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, de sociolingvişti, psiholingvişti sau specialişti în geografia lingvistică.

Concluziile lor şi ale celor care se îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau media nu sunt întotdeauna încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu:

A vorbi despre limba în care gândeşti este ca o zi de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă aparte îmi dau seama că ea o are! Această observaţie, această relevaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă„.

Limba română, cu toată diversitatea, bogăţia şi forta sa expresivă, n-a aşteptat însă o anume zi pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori şi poeţi au celebrat-o prin toate scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înţelepciunea populară s-a exprimat despre limba noastră strămoşească cu haz şi har în proverbe şi zicători.

Limba dulce mult aduce„.

Limba ta e capul tău„.

Limba îndulceşte, limba amăreşte„.

http://stiri.tvr.ro/in-31-august-ziua-limbii-romane-28-de-milioane-de-oameni-din-intreaga-lume-vorbesc-romaneste_821367.html#view

Eveniment simbolic, Ziua Limbii Romane celebrata astazi  ne aminteste de faptul ca fiecare zi este pentru noi Ziua Limbii romane.

Deopotriva pentru cei care traim in Romania, pentru fratii nostri de dincolo de Prut si pentru cei care simt romaneste in adancul sufletelor lor  oriunde s-ar afla prin  lume, pe meridiane indepartate.

Este unul din prilejurile in care autoritatile statului roman pot sa isi manifeste solidaritatea si forta de actiune sincretica in afirmarea ideilor fundamentale pentru ca acel plan de tara despre care se vorbeste de multe ori  contine apararea limbii romane dar se si bazeaza pe pe aceasta Ministerul Culturii si Identitatii Nationale poarta acum in insasi titulatura sa acum, acest accent esential-  identitatea  nationala – care se afirma constant prin limba , prin limba romana factorul de coagulare a fiintei nationale.

Evenimentele la scara nationala sunt importanta si esentiale, ele emotioneaza si ajung la sufletul oamenilor.

Dar pentru apararea limbii romane sunt esentiale gesturile de fiecare zi, deopotriva pasiunea invataoarei din cel mai indepartat sat si felul in care  reporterul de televiziune isi alcatuieste stirea. Sa nu uitam ca aceste gesturi si fapte aparent mici si repetitive sunt cele care educa. Scopul nostru este acela ,mai cu seama de a forma generatii care vin constiente de valoarea si frumusetea limbii romane ,de apararea eiin fata unui puhoi adeseori rau inteles de preluari  argotice din limbile la moda,limbile puternice ale momentului istoric pe care il traim.

Promovarea limbii române trebuie să constituie o preocupare constantă în activitatea Institutului Cultural Român, în acord cu linia strategică şi cu obiectivele principale ale legii de funcționare. Lansări de carte, expoziții, evenimente pe Facebook… iată proiectele rețelei institutelor culturale românești din afara țării (împreună cu ambasadele sau consulatele-reședință, la sediile institutelor sau în colaborare cu importanți parteneri culturali locali) pentru a omagia „Ziua Limbii Române”…

Sărbătoarea a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la contextul istoric reprezentat de Marea Adunare Națională/27 august 1989 și lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM/29 august-1 septembrie), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994, guvernul agrarian a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră” (modificare determinată de prevederile art. 13 din Constituția Moldovei). În 2004, Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenței(aceasta nu a mai avut loc). De la venirea administrației liberale în fruntea municipiului Chișinău, sărbătoarea și-a recăpătat numele de „Limba noastră cea română”, cel puțin în capitala republicii Legea cu privire la sărbătorirea Limbii Române pe 31 august a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013. Motivul legiuitorului pentru alegerea acestei zile este că în aceeaşi zi are loc o sărbatoare similară în Republica Moldova numită „Limba Noastră“ încă din 1990.
Vernisajul expoziției ’31 august Ziua Limbii Române’, organizată la Biblioteca Academiei Române, în cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua Limbii Române; 29 august 2014

 

 

 

 

Turcia:Un contrabandist a murit într-un accident rutier suspect

Heysem Topalca, care era cunoscut sub pseudonimul „Comandantul Fantomelor”, a murit într-un accident, fără ca o singură știre despre moartea lui să fie relatată în presa din Turcia.

SUA scrisoare către Erdogan pentru a opri încălcarea drepturilor omului

160 de membri ai Camerei Reprezentanților SUA au semnat o scrisoare bipartinică trimisă secretarului de stat, Antony Blinken, prin care cerea administrației președintelui Joe Biden să abordeze probleme „tulburătoare” ale drepturilor omului, în momentul prefigurării politicilor pentru relațiile cu Turcia, conform Reuters.

Libertatea presei în Turcia: 1 din 4 jurnaliști, supus violenței fizice și verbale

Unul din patru jurnaliști a fost supuși violenței fizice și verbale în 2020, conform unui raport al Asociației Jurnaliștilor Turci (TGC), care dezvăluie presiunea crescândă asupra jurnaliștilor din Turcia

Kosovo:“Abuz de serviciu” în cazul celor șase profesori turci exilați în Turcia

Kosovo:“Abuz de serviciu” în cazul celor șase profesori turci exilați în Turcia

Jurnaliștii din Suedia îi cer lui Erdogan să-l elibereze pe scriitorul Ahmet Altan

16 jurnaliști din Suedia, printre care șefii unor organizații de presă proeminente, i-au cerut lui Erdoğan să ia măsuri pentru eliberarea din...

Erdogan anunță relaxarea măsurilor anti COVID-19: “Începe o normalizare controlată”

Erdoğan a făcut declarații după o ședință de cabinet, afirmând că lista măsurilor va fi actualizată la fiecare două săptămâni, de la o provincie la alta.

Sinuciderile din Turcia au crescut cu 48% în timpul guvernării lui Erdogan

Un raport a dezvăluit că sinuciderile din Turcia au crescut cu 48 la sută de la venirea la putere a Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), condus de președintele turc, Recep Erdogan

Tragedie:O bătrână se luptă cu guvernul pentru propriul apartament:” Plătești 45.000 de lire sau ești evacuată din clădire”

O bătrână în vârstă de 81 de ani, din provincia vestică Izmir, se luptă cu guvernul turc pentru propriul apartament, relatează presa turcească.