joi, aprilie 7, 2022

GERMANİA: IMPOZİT PE MOSCHEE?

Politicienii din coaliția de guvernare sunt în favoarea introducerii „impozitului bisericesc” şi pentru membrii comunităților musulmane. Berlinul speră astfel să împiedice influența imamilor din afara Germaniei.

Obiectivul ar fi ”distanțarea credincioșilor musulmani din Germania de influența statelor islamice și o mai puternică orientare internă”, declară în ediția electronică a publicației ”Die Welt” șeful adjunct al grupului partidelor unionale din Bundestag, Thorsten Frei (CDU). O viitoare taxă de moschee le-ar asigura credincioșilor musulmani independența financiară, mai spune Frei.

În context, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Markus Kerber (CDU), a declarat că se urmărește eliminarea dependenței lăcașelor de cult musulmane de pe teritoriul Germaniei de ajutoarele financiare din străinătate. ”Printre altele, această dependență face ca imami din străinătate să fie trimiși în moscheile din Germania și astfel influența Turciei, să spunem, să ramână mare.”

Kerber a subliniat și condiția principală – anume ca moscheile din Republica Federală să întrunească condițiile legale privind regimul cultelor. Recunoscută ca entitate de drept public (persoană juridică), moscheea ar avea dreptul să colecteze o taxă. În cazul altor culte (mai ales catolic şi evanghelic) impozitul bisericesc echivalează cu aproximativ 8 – 9 procente din impozitul pe venit al fiecărui membru. Taxa este colectată de stat împreună cu restul impozitelor, în schimbul unui comision.

Impozitul bisericesc şi donaţiile pentru biserici pot fi deduse din impozitul pe venit

”Diminuarea radicalizării”

În opinia expertului pe probleme interne, social-democratul Burkhard Lischka, ideea „merită analizată”. Lischka vede în posibilul impozit pe moschee o şansă de diminuare a pericolului influențelor externe asupra comunității musulmane și a posibilei radicalizări a unor membri ai acesteia. ”Până la forma finală a unui concept mai este un drum lung pe care vom putea porni numai împreună cu landurile federale, ținând seama de faptul că taxa de cult ține de competența acestora.”

Șefa grupului parlamentar ecologist din Bundestag, Katrin Göring-Eckardt, susține ideea unei viitoare dezbateri: ”Ar fi înțelept și ar fi și timpul să găsim surse de finanțare independente pentru comunitațile musulmane din Germania pentru a împiedica influența nocivă prin bani dirijați politic și predicatori extremiști din Turcia sau statele din Golf.”

Fondatoarea moscheii liberale din Berlin, Seyran Ates, declară în cotidianul ”Die Welt” că un viitor impozit le-ar permite musulmanilor să-și organizeze singuri mult mai bine finanțarea comunităților lor. Ates a pus bazele lăcașului de cult ”Ibn-Rushd-Goethe” din cartierul berlinez Moabit, care promovează un islam liberal și o interpretare a Coranului în favoarea ambelor sexe.

Multe asociații și comunități musulmane din Germania primesc finanțare din partea statelor arabe din Golf şi a Turciei. De aceea acestea au fost tot mai des acuzate că au propagat convingeri politice îndoielnice și că ar fi încurajat formarea societăților paralele.

În Republica Federală, o organizaţie religioasă recunoscută ca persoană juridică de drept public poate colecta taxe de la fiecare membru al cultului respectiv. În practică, doar cele mai mari dintre cultele recunoscute fac uz de acest drept. Banii sunt colectaţi împreună cu celelalte impozite. Impozitul bisericesc şi donaţiile făcute bisericilor pot fi deduse din impozitul pe salarii şi pe venit.

Comunitățile musulmane din Germania beneficiază de fonduri de la stat numai pentru proiecte precum integrarea refugiaților musulmani sau scoaterea de sub influența salafiștilor a tinerilor radicalizați. În Austria, ajutorul financiar din străinătate acordat moscheilor a fost, între timp, interzis.

Statul mai poate acorda şi fonduri pentru întreţinerea unor clădiri cu valoare deosebită sau ca măsuri compensatorii în urma anumitor evenimente istorice.

koln camii erdogan ile ilgili görsel sonucu

Braţul lung al preşedintelui Erdogan

Cel mai cunoscut exemplu de influenţă din afara graniţelor este asociația turcă DITIB a cărei independență stă sub semnul întrebării. Formal, DITIB este o asociație independentă germană. Dar în moscheile acestei asociații predică imami trimiși și plătiți de Diyanet – cea mai înaltă autoritate islamică din Turcia, subordonată direct conducerii de la Ankara. Criticii susțin că DITIB ar fi brațul prelungit al președintelui Erdogan.

SURSA: https://www.dw.com/ro/impozit-pe-moschee/a-46873077

“LEGĂTURA SECRETĂ DINTRE OSMANEN GERMANIA ȘI ERDOGAN”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Un nou sondaj arată că 60% din turci nu au bani destui pentru strictul necesar

Potrivit rezultatelor sondajului distribuit de directorul general, Can Selçuki, pe Twitter, doar  27% dintre cei chestionați au spus că veniturile lor au fost „doar suficiente” pentru a-și acoperi cheltuielile.

Miliarde de dolari pierduți: Invazia din Ucraina afectează domeniu vital din Turcia

Potrivit președintelui Federației pentru Afaceri Turistice și Cazare din Marea Egee, Mehmet İşler, cele trei milioane de ucraineni așteptați nu vor veni în Turcia în acest an, în timp ce sosirea celor șapte milioane de turiști ruși așteptați rămâne fără răspuns, în funcție de traiectoria războiului.

Acuzat de „insulta președintelului”, din cauza unui articol despre incendiile forestiere

Columnistul Ender İmrek, de la ziarul de stânga Evrensel, se confruntă cu acuzații de insultare pe președinte într-un articol intitulat „ (Turcia arde, palatul [o referire la Erdoğan]se uită” din 31 iulie 2021, în care a  raportat răspunsul guvernului la incendiile din țară din vara anului 2021.

Prima zi de Ramazan în 2022.Un imam din Constanța răspunde la curiozitățile tale!

Musulmanii din întreaga lume sărbătoresc începând, de pe 2 aprilie, luna Ramadan, în care  30 de zile țin post negru de la zori zilei până la apus soarelui. Urmând ca pe 2 mai, familiile să se unească și să sărbătorească Ramadan Bayram.

Erdogan modifică legile electorale pentru a-și asigura puterea la alegerile de anul viitor

Schimbările închid, de asemenea, o lacună care ar fi permis principalului partid pro-kurd al țării, în prezent al treilea ca mărime din parlament, să eludeze o potențială interdicție.

Care este cea mai problemă din Turcia? Iată ce cred turcii

31,4% dintre persoane au spus că este violență domestică, 29,5% au spus că sunt toate problemele menționate în sondaj, inclusiv șomajul, presiunea familială sau socială și hărțuirea sexuală, 12 la sută au spus lipsa de educație, iar 6,2% au spus inegalitatea de gen.

Turcii așteaptă noi majorări la sfârșitul săptămânii. La ce mai crește prețul?

În ciuda reducerii TVA-ului, la începutul săptămânii, un studiu din martie a constatat că 82,1% dintre consumatori nu au simțit scăderea costului vieții, deoarece inflația a continuat să crească. 

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii