marți, noiembrie 24, 2020

Final pentru un celebru conflict diplomatic. De azi există Macedonia de Nord.

Miniştrii de externe de la Atena şi Skopje au semnat acordul pentru redenumirea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord. Decizia luată a consfințit finalul unui conflict diplomatic vechi de 27 de ani.

Miniştrii de externe de la Atena şi Skopje, Nikos Kotzias şi Nikola Dimitrov, au semnat în localitatea de frontieră Prespes (Grecia), acordul ce prevede schimbarea numelui actualei Foste Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord, deschizându-i calea pentru aderarea la Uniunea Europeană şi NATO, informează AFP.

La ceremonia desfăşurată pe malul lacului de frontieră Prespes, au fost prezenţi prim-miniştrii celor două ţări, Alexis Zipras, respectiv, Zoran Zaev, negociatorul ONU Matthew Nimetz şi şefa diplomaţiei UE Federica Mohgherini.Festivităţile vor vor continua cu un prânz pe malul macedonean al lacului Prespes.Intervenind după 27 de ani de neînţelegeri, acest acord este de ”importanţă strategică şi poate muta munţii” pentru a aduce stabilitate şi prosperitate, a declarat la rândul său social-democratul macedonean Zoran Zaev. Compromisul a fost deblocat prin venirea sa la putere în 2017, succedând dreptei naţionalist. Preocuparea europeană în legătură cu influenţa Rusiei în regiune a fost de asemenea decisivă, spun analiştii.

"Astăzi ne facem datoria patriotică (...), un pas istoric pentru a închide rănile trecutului, pentru a deschide calea cooperării pentru ţările noastre, pentru Balcani şi pentru întreaga Europă", a spus Tsipras.intervenind după 27 de ani de neînţelegeri, acest acord este de ''importanţă strategică şi poate muta munţii'' pentru a aduce stabilitate şi prosperitate, a declarat la rândul său social-democratul macedonean Zoran Zaev.
„Astăzi ne facem datoria patriotică (…), un pas istoric pentru a închide rănile trecutului, pentru a deschide calea cooperării pentru ţările noastre, pentru Balcani şi pentru întreaga Europă”, a spus Tsipras.intervenind după 27 de ani de neînţelegeri, acest acord este de ”importanţă strategică şi poate muta munţii” pentru a aduce stabilitate şi prosperitate, a declarat la rândul său social-democratul macedonean Zoran Zaev.

Acordul de 20 de pagini vizează soluţionarea uneia dintre ultimele certuri moştenite după dezmembrarea Iugoslaviei. De la independenţa vecinului său în 1991, Grecia s-a opus menţinerii numelui Macedoniei, deoarece ea are propria provincie nordică cu acelaşi nume, care a fost leagănul imperiului lui Alexandru Marele, bijuterie a patrimoniului istoric grec. Cei doi tineri actuali prim-miniştri au trebuit să facă faţă unor reacţii puternice în ţările lor, din partea opoziţiei de dreapta şi din partea unei părţi naţionaliste a opiniei publice. Acuzat de „trădare” de către ultraşi greci, Alexis Tsipras a supravieţuit sâmbătă unei moţiuni de cenzură depusă împotriva guvernului său de rivalul său conservator Kyriakos Mitsotakis. În Macedonia, preşedintele Gjorge Ivanov intenţionează să-şi exercite dreptul de veto pentru a bloca ceea ce opoziţia naţionalistă, de care este apropiat, a calificat drept „capitulare”, însă acest lucru ce nu poate întârzia totuşi decât puţin ratificarea documentului. Intrarea în vigoare a acestui acord, în principiu în termen de şase luni, ar urma să ridice blocada grecească pentru aderarea micului stat balcanic la UE şi NATO. De partea macedoneană, acordul trebuie ratificat de Parlament, aprobat prin referendum şi activat printr-o revizuire constituţională.

Acesta va fi apoi supus ratificării de către Parlamentul grec. Fluturând steaguri greceşti, câteva sute de localnici din regiune au manifestat duminică împotriva acordului de partea greacă a lacului, dar au fost ţinuţi la distanţă de ceremonie de baraje ale poliţiei. Dar, la fel ca vineri şi sâmbătă la mitingurile de la Atena, mobilizarea a fost mai mică decât cea sperată de organizatori, care se opun oricărei împărţiri a numelui Macedonia. Fostul prim-ministru grec Antonis Samaras, care era ministru de externe când a început disputa, este unul dintre oponenţii principali ai compromisului. „Aţi recunoscut o aberaţie care nu va stabiliza zona, ci o va submina”, a declarat sâmbătă conservatorul, care a făcut să cadă guvernul său în 1993, supralicitând acest subiect. Conservatorii greci au remarcat totuşi necesitatea unui compromis la începutul anilor 2000.

Atena subliniază că partea macedoneană se angajează în acord să renunţe la orice însuşire a moştenirii macedonene antice. Pentru Kotzias, acordul ar urma să permită ţării să se concentreze şi asupra altor provocări regionale, dintre care prima este retensionarea relaţiilor cu Turcia. Macedonia a fost primită în Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, dar mai mult de 140 de ţări, între care Rusia şi Statele Unite, au recunoscut ţara balcanică drept „Republica Macedonia”. Skopje speră să obţină o dată pentru a începe discuţiile de aderare la UE la summitul european de la sfârşitul lunii iunie şi o invitaţie de aderare la NATO la jumătatea lunii iulie.

Turcia: Un taximetrist a folosit un manechin pentru distanțare socială

Un șofer de taxi din provincia de nord-vest Düzce și-a pus un manechin pe scaunul din dreapta, pentru a impune distanțarea socială cu clienții,

Musulmanii dezbat despre Islamul european: “Agresorii au venit din mijlocul nostru ”

După atacurile teroriste consecutive în Franța și Austria, islamul și musulmanii au devenit din nou un punct de dezbatere. În timp ce opinia dominantă în țările islamice este adesea că atacurile sunt o reacție la ceea ce au făcut țările occidentale în Orientul Mijlociu, unii musulmani au exprimat opinii diferite care au început să obțină sprijin, în special în Europa.

Povestea unui profesor turc care a trebuit să se mute în 4 țări ca să evite extrădarea

Un profesor turc care predă în Libia a povestit despre experiențele sale după puciul eșuat din 15 iulie 2016, de când s-a mutat în patru țări diferite pentru a evita extrădarea în Turcia.

COVID-19: Turcia trece printr-o perioadă de „contagiune în masă”

Ministrul Sănătății, Fahrettin Koca, a declarat, pe 18 noiembrie, că Turcia trece acum printr-o perioadă de „contagiune în masă”

COVID-19: Turcia închide școlile și introduce carantina de seară la nivel național

Turcia a închis școlile și a introdus carantină la nivel național de la ora 20:00 până la 10 dimineața, conform declarațiilor președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

Turcia: 49 de deținuți au murit. 1.600 de deținuți bolnavi sunt încă după gratii

49 de prizonieri au murit în spatele gratiilor de la începutul anului, conform cifrelor Comisiei Asistenței pentru Drepturile Omului (İHD), relatează Duvar...

Turcia: Tânără paralizată condamnată la 6 ani închisoare pentru terorism

O tânără a fost condamnată la șase ani, trei luni de închisoare pentru presupusa apartenență la o organizație teroristă, în ciuda faptului are mâinile și picioarelor paralizate de la naștere.

Tinerii voluntari din București au plantat copaci în Prahova

Organizația ADVU, împreună cu Asociația “ Se poate” și Down Plus București au derulat un proiect, în cadrul căruia tinerii au plantat copaci în județul Prahova.