luni, ianuarie 18, 2021

Eveniment :„Statul român şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”. Lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului.

Românii din afara graniţelor au criticat dur autorităţile române, în prima zi a lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului. pentru faptul că nu acţionează consecvent şi constant pentru rezolvarea problemelor cu care ei se confruntă şi pentru că nu există continuitate în politicile care-i privesc pe românii din afara graniţelor.

vara2

Preşedintele FADERE (Federatia Asociaţiilor de Români din Europa), Daniel Ţecu, a declarat că, de la o ediţie la alta a Universităţii de Vară, problemele se înmulţesc şi autorităţile nu găsesc soluţii de rezolvare a lor.

„ Tot ce pot spune este că de anul trecut până azi avem o lege a votului, de modificare a legii electorale, proastă, care face în așa fel încât foarte mulți români să nu poată vota. Drept urmare, Guvernul actual trebuie să caute soluții să schimbe ceea ce Parlamentul României a făcut prost și, cu iertare, președintele României a promulgat-o, nu cred că poți să promulgi o lege fără să o citești, fără să o parcurgi exact”, a spus Daniel Ţecu.

El a precizat că taxele consulare nu au scăzut, că în continuare nu se pot elibera cărţi de identitate în consulate şi că românii din străinătate vin în ţară şi stau la cozi câte trei-patru zile, „în loc să se facă o carte de identitate în câteva ore, cum se întâmplă în orice stat european”.

„Adică, nu pot să înțeleg, ne întâlnim aici, stăm de vorbă, punem problemele pe masă, le trimitem autorităților, trece un an și după un an, dacă e să facem un rezumat, avem mai multe probleme decât aveam anul trecut. I-am trimis președintelui Iohannis o listă cu 10 probleme, eu vă spun că nu mai sunt zece, nu sunt nici 9, sunt 12 probleme. Adică, are sens întâlnirea asta? Unde este greșeala? La noi, că nu punem bine problema, nu sunt reale problemele, sau la Administrația României, la statul român, că nu ţine cont de problemele noastre?”, a conchis Daniel Ţecu.

Şi Larisa Axinia, vicepreşedinte al Asociaţiei Românilor din Italia, a spus că este nevoie de o comunicare mai bună cu autorităţile române şi că se derulează proiecte foarte frumoase. De asemenea, aceasta a criticat şi modul de decontare a proiectelor finanţate de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi modul dificil de lucru cu această instituţie.

Şi românii din comunităţile istorice din jurul frontierei s-au plâns de faptul că autorităţile statului nu-i susţin, că proiectele ce vizează păstrarea identităţii nu sunt finanţate şi că România nu reacţionează ferm atunci când drepturile românilor din afară sunt încălcate. Daniel Magdu, reprezentantul comunităţii românilor din Voivodina a spus că relaţia Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni este inexistentă. ”Relația noastră cu DRP se poate defini ca una inexistentă, deci DRP nu există pentru românii din Serbia, vorbesc în special despre românii din Voievodina. Ba chiar mai mult, dacă nu există, ar fi fost bine să nu ne pună piedici. (…) Deci, să știm dacă nu putem conta pe instituțiile statului român si dacă doar suntem limitați la declarații, să ni se spună asta și să

mergem pur și simplu acasă și să spunem: uitați, nu vom fi ajutați, poate suntem lăsați de izbeliște, să ne descurcăm cum știm noi”, a spus Daniel Magdu.

La rândul său, academicianul Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi a punctat că este nevoie de o atitudine mai puternică a României în relaţia cu ţările unde există etnici români, pentru apărarea drepturilor acestora. El s-a referit la defiinţarea şcolilor în limba română din zona Cernăuţi, subliniind că nu a văzut nici un protest al autorităţilor române faţă de această situaţie.

Reprezentanţii românilor din Regiunea Odessa au vorbit despre „continuare practicilor sovieticilor de divizare a programei şcolare: în limba moldovenească şi în limbă română”, şi a acuzat faptul că nu există continuitate în politica Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în ceea ce priveşte pe românii din afara graniţelor.

Şi românii din Valea Timocului, Serbia, au spus că nu sunt susţinuţi de Ţara Mamă şi că dacă nu se va interveni urgent, această comunitate se va pierde, întrucât nu dispun de drepturi elementare, cum ar fi şcoli, mass media sau biserici în limba română.

Prezentă la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, Maria Ligor, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, a recunoscut că activitatea Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni lasă de dorit şi că în viitor se va produce atât o profesionalizare a instituţiei cât şi o schimbarea a procedurilor de finanţare a proiectelor.

„ După părerea mea, modul în care ani de zile Departamentul a finanţat proiectele prezentate de asociaţiile româneşti de peste graniţă nu este cel mai bun, cel mai eficace. (…) În esenţă, un ciclu deschis de proiecte ar fi, după părerea mea, mai potrivit decât o singură sesiune la începutul anului şi o mai mare transparenţă, poate o componenţă a comisiei care aprobă proiecte poate mai deschisă către participare şi a altora, nu doar a funcţionarilor din Departament. Şi. cred că e o chestiune de săptămâni, vom prezenta un nou ghid de finanţare care să includă aceste modificări. Principiul de la care pornim este simplificarea. (…) E foarte posibil să deschidem o nouă sesiune de finanţare în această toamnă”, a spus ministrul Maria Ligor.

La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au participat aproximativ 100 de cursanţi aparţinând comunităţilor româneşti din jurul României, precum şi din comunităţile multietnice şi pluriconfesionale din ţară, precum şi membri ai societăţii civile, care au dezbătut problemele românilor din afara graniţelor, dar şi pe cele ale românilor din Harghita şi Covasna.

Tema evenimentului a fost „Statul român şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, iar organizatorii acestei ediţii au fost Centrul Cultural Topliţa, împreună cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Institutului Cultural Român, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, al Primăriei şi Consiliului Local Voşlăbeni.

(Irina Airinei ,Redacţia Zaman România)

Cetățean anchetat că l-ar fi jignit pe ministrul de interne: “Taci, chelule”

După ce avocatul Tugay Bek a fost acuzat că a „insultat un oficial public”, unul dintre clienții lui este anchetat că a afirmat că ministrul de Interne Süleyman Soylu este o „persoana cu chelie”.

Turcia deschide anchetă și suspendă nouă regulă a WhatsApp

Autoritatea turcă pentru concurență a deschis, luni, o anchetă cu privire la Facebook și WhatsApp.

Închisorile pline de jurnaliști.Erdogan:“ Nu vom renunța niciodată la libertatea presei”

Într-o declarație publicată de Direcția Prezidențială a Comunicațiilor, Erdoğan a afirmat că susține libertatea presei de Ziua Națională a Jurnaliștilor.

Turcia:Condamnat la peste 1.000 de ani de închisoare

Liderul unui cultului și controversatul autor Adnan Oktar, cunoscut și sub numele de Harun Yahya a fost judecat, împreună cu alți 235 de inculpați în fața instituțiilor de executare penală Silivri, din Istanbul.

Turcia a întârziat cu campania de vaccinare, dar a recuperat cu peste 500.000 de vaccinați în 24 de ore

Turcia a lansat campania de vaccinare abia pe 14 ianuarie, dar a recuperat cu 520.393 de vaccinați în primele 24 de ore.

Turcia impune cenzură pe Twitter cu cel mai mare număr de cereri de eliminare de conținut

Turcia impune cenzură pe Twitter prezentând cel mai mare număr de cereri de eliminare și ordonanțe judecătorești,

Turcii renunță la WhatsApp: Telegram, Signal sau BiP sunt noile aplicații de comunicare  

Renunțarea la WhatsApp a fost cauzată în principal de zvonurilor conform cărora mesajele de pe acesta ar fi împărtășite autorităților turcești în cadrul unor noi setări de confidențialitate.

Victimă a epurării guvernului turc îngropată în grabă. Soțul încarcerat nu a avut voie să participe la înmormântare

O fostă profesoară concediată de la locul de muncă prin decret a murit, pe 12 ianuarie, din cauza mai multor probleme de sănătate și a fost îngropată în grabă fără să-i ofere soțului ei încarcerat posibilitatea de a participa la înmormântarea ei,