miercuri, octombrie 16, 2024

Donald Trump a anunțat că retrage SUA din acordul nuclear cu Iranul.

Declaraţia sa de la Casa Albă a fost transmisă în direct la televiziuni şi urmată imediat de semnarea decretului prin care se reintroduc sancţiunile împotriva regimului de la Teheran.

Trump a criticat acordul încheiat în 2015 de puterile internaţionale – SUA, Rusia, China, Regatul Unit, Franţa şi Germania – cu Iranul, afirmând că suspendarea sancţiunilor în schimbul renunţării la programul nuclear a fost negociată greşit de la început şi a permis Teheranului să continue programul de înarmare cu rachete capabile să transporte ogive nucleare.

De asemenea, preşedintele a subliniat că acordul nu a împiedicat Iranul să finanţeze terorismul şi să destabilizeze Orientul Mijlociu.Trump a criticat acordul încheiat în 2015 de puterile internaţionale – SUA, Rusia, China, Regatul Unit, Franţa şi Germania – cu Iranul, afirmând că suspendarea sancţiunilor în schimbul renunţării la programul nuclear a fost negociată greşit de la început şi a permis Teheranului să continue programul de înarmare cu rachete capabile să transporte ogive nucleare. De asemenea, preşedintele a subliniat că acordul nu a împiedicat Iranul să finanţeze terorismul şi să destabilizeze Orientul Mijlociu.

„A fost o înţelegere unilaterală oribilă care nu trebuia încheiată niciodată”, a spus Trump, citat de Reuters, insistând că acordul „nu a adus calmul. Nu a adus pacea. Şi n-o va aduce niciodată”. John Bolton, consilierul naţional pentru securitate al preşedintelui SUA, a precizat imediat după declaraţia lui Trump că sancţiunile americane împotriva Iranului care erau în vigoare înaintea acordului se reiau imediat, iar departamentul Trezoreriei urmează să precizeze perioadele de tranziţie pentru contractele existente.

Trezoreria a anunţat, potrivit Reuters, că în 90 de zile va retrage autorizaţiile de export către Iran al avioanelor de pasageri şi al componentelor şi serviciilor conexe. În 180 de zile, se vor reintroduce sancţiuni împotriva tranzacţiilor cu banca centrală iraniană, cu anumite instituţii financiare şi cu sectorul energetic din Iran.

Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au semnat în 2015 un acord privind programul nuclear iranian. Acordul includea un compromis între Washington şi Teheran care le permitea inspectorilor ONU să solicite vizite la obiective militare iraniene, în cadrul efortului de monitorizare, dar fără a avea dreptul automat de a efectua inspecţii inopinate. În cazul în care Iranul respinge o cerere de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezentanţi iranieni şi ai marilor puteri va decide dacă vizita trebuie permisă sau nu. Lipsa dreptului automat de a efectua inspecţii ar putea oferi Teheranului timp să muşamalizeze eventualele nereguli pâna la efectuarea vizitei. O concesie făcută de Iran este menţinerea sancţiunilor privind rachetele pentru încă opt ani şi a embargoului privind armele pentru cinci ani. În cazul în care Iranul încalcă acordul, este prevăzută o clauză care permite restabilirea sancţiunilor în termen de 60 de zile.

Israelul, un aliat strategic al Statelor Unite, a condamnat vehement acordul cu Iranul, avertizând că este periclitată pacea globală şi semnalând că va face toate eforturile diplomatice pentru a bloca aplicarea documentului. Arabia Saudită a exprimat preocupare privind programul nuclear iranian.

Erdogan vizită în Albania și Serbia. Inaugurarea a Marii Moschei din Tirana, cea mai mare din Balcani

Erdogan urmează să inaugureze, joi, în Albania, Marea Moschee din Tirana. Cea mai mare moschee din Balcani, construcția finanțată de Turcia.

China: Plângere împotriva Turcia din cauza prețurilor vehiculelor electrice

China se confruntă cu presiuni comerciale tot mai mari la nivel mondial din cauza exporturilor sale în creștere de vehicule electrice, despre care multe țări susțin că sunt subvenționate puternic de Beijing pentru a-și susține economia în plină desfășurare.

Cazurile îngrozitoare de femicid din Turcia. Erdogan promite înăsprirea legii

Violența împotriva femeilor este o crimă larg răspândită în Turcia - cu aproape 300 de femei ucise în acest an, însă partidul AKP, aflat la guvernare, nu vede siguranța femeilor ca o prioritate politică.

Premiul Nobel pentru economie a fost acordat unui om de știință turc de origine armeană

Premiul Nobel pentru economie a fost acordat lui Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson.

Cazurile continuă în Turcia. Și-a împușcat soția și cei 4 copii, apoi s-a sinucis

Biroul guvernatorului Gaziantep a declarat că Ahmet Demir și-a ucis mai întâi soția și cei patru copii cu o armă de foc, apoi s-a sinucis.