Cercetător american născut în România: Cel mult 25% din genomul uman este funcțional.
Dan Graur, un cercetător american născut în România, profesor de biologie la Universitatea Houston, a realizat de curând un studiu la finalul căruia a ajuns la concluzia că cel puțin 75% din genomul uman este alcătuit din „ADN junk”, potrivit unui raport publicat vineri de universitatea americană, informează agenția de presă Xinhua. Dan Graur, expert în biologia evolutivă, a efectuat un set nou de calcule, ce indică faptul că partea funcțională din genomul uman este cuprinsă cel mai probabil între 10 și 15 procente, limita maximă fiind de 25 de procente. Restul genomului este alcătuit din așa-zisul „ADN junk” – termen inventat de cercetătorul Susumu Ohno în 1972, care se referă la ADN-ul non-codant, un ansamblu de secvențe ale genomului care nu sunt traduse în proteine sau care nu au o funcție biologică identificată.
Rezultatele analizei realizate de cercetătorul de origine română vin în contradicție flagrantă cu concluziile formulate de oamenii de știință care au participat la proiectul Encyclopedia of DNA Elements (ENCODE). În 2012, coordonatorii ENCODE au anunțat că 80% din genomul uman are funcții biochimice.
Consorțiul ENCODE reprezintă o colaborare internațională între mai multe grupuri de cercetători, înființat de National Human Genome Research Institute (NHGRI).
Obiectivul acestui proiect este acela de a alcătui o listă atotcuprinzătoare cu elementele funcționale din genomul uman, care include și elementele ce acționează la nivelul proteinelor și ARN-ului, dar și elementele regulatoare ce controlează celulele și circumstanțele în care genele devin active.
Calculele operate de profesorul Dan Graur s-au bazat pe o abordare aparent simplă, pentru a determina procentul din genom care este funcțional, folosind rata mutațiilor vătămătoare – frecvența cu care apar mutațiile dăunătoare – și rata fertilității de înlocuire a populațiilor.
Dacă 80% din genomul uman ar fi funcțional, atunci rate ale natalității nerealist de mari ar fi necesare pentru a susține creșterea actuală a populației mondiale, chiar dacă rata mutațiilor vătămătoare s-ar afla la limita sa inferioară a intervalului estimat, afirmă profesorul Dan Graur.
Profesorul de origine română consideră că noul lui studiu ar putea contribui la o reorientare a științei dedicate geneticii umane.
Dan Graur, născut pe 24 iulie 1953 în România, în orașul Piatra Neamț, este un cercetător american care activează în domeniul biologiei evolutive. A absolvit cursurile Facultății de Biologie și Zoologie din cadrul Universității Tel Aviv și a abținut doctoratul la Universitatea Texas din Houston cu o cercetare coordonată de Masatoshi Nei. A făcut și studii postdoctorale la Universitatea Tubingen din Germania.
Din 1986 până în 2003 a urcat constant pe scara titlurilor academice deținute la Facultatea de Biologie și Zoologie de la Universitatea Tel Aviv, de unde s-a pensionat în 2006, cu titlul de profesor emerit. În 2003, s-a mutat la Universitatea Houston. A fost editor-asociat la publicația Molecular Biology and Evolution între 1995 și 2011. Din 2009, este editor asociat al publicației Genome Biology and Evolution. Între 2009 și 2011 a fost consilier al Societății de Biologie Moleculară și Evoluție. Începând cu sfârșitul anului 2012, Dan Graur s-a făcut remarcat și pentru criticile aduse proiectului ENCODE.
Este coautor, alături de Wen-Hsiung Li, al volumului „Fundamentals of Molecular Evolution”. O altă lucrare științifică a sa, intitulată „Molecular and Genome Evolution”, a fost publicată în anul 2016.
În 2011, Dan Graur a fost recompensat cu prestigiosul Humboldt Prize. În 2015, a fost inclus în American Association for the Advancement of Science.
