vineri, aprilie 19, 2024

Comunismul românesc în oglindă cu Turcia democrată de azi. Elisabeta Rizea și eroinele fără glas ale Turciei

ANALIZĂ

Elisabeta Rizea este un simbol al rezistenței anticomuniste. La jumătatea secolului trecut, Mama Rizea a fost închisă și torturată pentru ajutorul pe care l-a oferit, alături de soțul ei, Gheorghe, grupului de partizani condus de Toma Arnăuțoiu.

În ciuda bătăilor până la sânge primite de la oamenii legi de atunci, Elisabeta Rizea a refuzat să spună vreodată un cuvânt despre unde se afla soțul ei sau ceilalți care erau împotriva comunismului.

Azi, povestea vieții Elisabetei Rizea răsună, într-adevăr pe merit, iar România democratică de azi îi aduce un omagiu ei și celor care au luptat alături de ea.

Pentru faptele ei, Mama Rizea a făcut 12 ani de închisoare între 1950 -1956 și 1958 – 1964, iar pentru românii de azi, aceste evenimente fac parte din trecutul negru al țării.

Însă, în momentul în care citiți acest cuvinte, mii de turci suferă din cauza activităților de epurare comise de guvernul turc, unii fiind concediați prin decrete și marginalizați de către societate, alții, torturați după ce au fost închiși fără dovezi.

Sute de femei din Turcia de azi pot înțelege traumele eroinei de la Nucșoara mai bine ca oricine, pentru că își pot vedea viața oglindită în cea a eroinei românce, Elisabeta Rizea.

Asemănările democrației lui Erdogan cu comunismul

În ultimele două decenii, Turcia a făcut pași importanți către democratizare, negociind chiar și aderarea la Uniunea Europeană (UE).

Cu toate acestea, după dubioasa lovitură de stat eșuată, din 15 iulie 2016, Turcia lui Erdogan, pare că a impus o strategie și a alunecat către autoritarism, toate acestea fiind realizate întru îndeplinirea visului conducătorului de a fi sultan.

Fără să intrăm în detalii despre forma de guvernământ incertă a Turciei, să aruncăm un ochi asupra istoriei acestui „conducător iubit”. Astfel, putem observa cu ușurință că practicile de conducere ale lui Erdogan, sunt parcă inspirate din comunism.

Persecutate pentru că au oferit ajutor

Comuniștii au venit la putere în 1947. Ca răspuns, Elisabeta Rizea s-a alăturat rezistenței și i-a susținut timp de 4 ani pe cei din grupul Arnăuțoiu cu alimente și informații. Fapte ce au dus la arestarea și torturarea ei de către conducere.

Pe 15 octombrie 2019, în orașul Erzurum din Turcia, 9 femei au fost arestate. Crima lor? Au oferit ajutor persoanelor concediate prin decrete guvernamentale și familiilor deținuților sub acuzații fără fond, de apartenență la o organizație teroristă. Alte zeci de situații asemănătoare au avut și continuă să aibă loc în țară.

Torturate pentru a vorbi

Eroina de la Nucșoara a povestit pentru seria documentară “Memorialul durerii” din anii ‘90 a TVR , chinurile la care au supus-o comuniștii ca să le dezvăluie locul unde se află soțul ei și detaliile despre grupul partizan.

Pe lângă toate ororile suferite, una care țin morțiș să o citez, este modalitatea în care comuniștii i-au smuls părul.

M-au suit legată pe un scaun, de pe scaun pe masă, de pe masă, pe alt scaun. Mi-au zvârlit basmaua din cap. “Spune!”[…]Mi-au legat coada sub cârligu’ de lampa din casa boierului.[…]Cârnu mi-a tras scaunu’. ălălalt mi-a tras și masa. Coada mi-a rămas în carlig și eu am căzut la pământ. Așa mi-au smuls păru. […] Da’ tot nu i-am vândut.” a povestit Mama Rizea.

Esra Yurt, care a fost reținută în februarie 2017 pentru presupusa apartenență la Mișcarea Gulen, nu este străină de asemenea traume.

Femeia a rămas 5 zile în custodia poliției din Ankara și a povestit pentru Boldy Medya că o polițistă i-a arătat o sticluță maronie mică, cu un lichid în ea, apoi, a obligat-o să întindă mână sau piciorul.

“ Înfundase vârful în sticlă și apoi picura un lichid din această substanță. Țesătura s-a contractat imediat.<<Dacă nu doriți această amintire, există o bucată de hârtie. Dacă există oameni ca voi, scrieți-le numele. Dacă doriți, puteți scrie și numele de afară.>> “ a amintit ea.

Esra și-a scos șosetele, urmând ca ofițerul să-i pună piciorul pe masă și să picure acid pe el.

“ A fost foarte dureros. Unii au primit-o pe mâini, iar alții pe picioare. Ochii mi s-au umplut imediat de lacrimi. Era o durere de nedescris. După aceea este imposibil să pui pantofi.” a explicat femeia.

Esra nu este singura victimă a torturii din Turcia, mai ales, după 15 iulie.

“Dușmanii poporului”

Mama Rizea a petrecut 13 ani după gratii pentru sprijinul oferit „Bandei Teroriste” Arsenescu-Arnauțoiu – cum o numea conducerea comunistă. România de atunci a numit-o pe eroina Elisabeta și grupul său «Bandiții», iar casa sa a fost etichetată drept „casă de bandiți,” o insultă gravă pe vremea comunismului.

Aceeași tactică este abordată și de guvernul condus de către Recep Erdogan. După 15 iulie 2016, turcii care i s-au împotrivit sau pur și simplu nu i-au făcut voia, l-au criticat sau doar și-au spus povestea, au fost numiți teroriști.

Pentru simpatizanții clericului turc Fethullah Gulen, care a pus bazele Mișcării Hizmet, guvernul lui Erdogan a inventat apelativul FETÖ, care este prescurtarea pentru „Organizația Teroristă” Fetulahistă ”.

În Turcia de azi, Erdogan încearcă să scape de critici și opoziție, cu orice preț. Din acest motiv, deseori, fără dovezi reale, zeci de mii sunt închiși după gratii.

Lumea se va limpezi?

Înțeleapta Mama Rizea a mărturist, la bătrânețe, că dorința ei e să vadă lumea puțin mai bună.

“Trei zile dacă mai trăiesc, da’vreau să știu că s-a limpezit lumea”au fost cuvintele eroinei românce.

Cu dorința că istoria nu se repetă, sperăm că noul sultanul neproclamat al Turciei actuale își va da jos turbanul imaginar, iar turcii vor ridica monumente istorice pentru martirii lor de azi.

Până atunci, Turcia încă rămâne cea mai mare închisoare pentru jurnaliști. Din nefericire, vorbim și despre un număr sumbru de bebeluși și copii mici – 780 – care se află după gratii, alături de mamele lor.  

În pofida faptului că organizațiile internaționale continuă să raporteze încălcări grave ale drepturilor omului, printre care și tortura, situația actuală a persoanelor acuzate și închise fără probe, continuă să crească.

Festivalul Lalelelor în Istanbul. Iată unde poți să găsești grădinile cu lalele!

Mugurii de lalele, care sunt produși în principal pentru această ocazie în orașul Konya, înfloresc în aprilie și poate ține până în mai, în funcție de vreme. 

Din Dubai până în Chile, serialele turcești cuceresc lumea. Cum sunt produse faimoasele seriale

În cartierului Tophane, din Istanbul, pescărușii sunt împrăștiați de o dronă care filmează un polițist care arestează tânără. Filmarea este numit „Dengeler”, unul dintre cele aproximativ 60 filmate anual în Turcia, care au făcut ca Istanbulul și alte orașe turcești să fie cunoscute telespectatorilor din aproape 170 de țări din întreaga lume. 

Muzeele din Turcia: 4 milioane de vizitatori în primele 3 luni a anului 2024. Care au fost cele mai vizitate muzee

Potrivit unui anunț recent făcut de Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, în special, Muzeul Mevlana din orașul central Konya a atras peste 383.000 de vizitatori, urmat de situl arheologic Hierapolis, din provincia vestică Denizli, cu 259.000 de vizitatori. 

Președintele Germaniei în vizită în Turcia. Prima întâlnire cu primarul Istanbulului, apoi cu Erdogan

Președintele Frank-Walter Steinmeier va călătorii în Republica Turcia în perioada 22-24 aprilie 2024, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări.