duminică, februarie 28, 2021

Cîştigătoarea la numărul de voturi, Clinton, pierde victoria. Relansarea dezbaterile privind sistemul electoral american

Înfrângerea candidatei democrate Hillary Clinton în fața populistului Donald Trump este cu atât mai amară pentru susținătorii ei, cu cât ea a câștigat ca număr de voturi, dar nu și la numărul electorilor, ceea ce a relansat dezbaterea asupra necesității unei reforme a sistemului electoral american, comentează France Presse .

Fostul secretar de stat a pierdut alegerile prezidențiale, ale căror rezultate sunt contabilizate stat cu stat, dar la nivel național Clinton a obținut până în prezent cu 400.000 de voturi mai mult decât adversarul său, potrivit rezultatelor provizorii publicate de presa americană.

 La nivel național Hillary Clinton a obținut până în prezent cu 400.000 de voturi mai mult decât adversarul său.

 

O picătură de apă la scara celor 130 de milioane de buletine de vot introduse în urne, dar care îi permite să se mândrească că a fost preferată de mai mulți alegători. Circa 60,4 milioane de americani au ales-o, față de 60 de milioane care l-au preferat pe Donald Trump.

Într-un sufragiu direct, fosta Primă doamnă ar fi fost aleasă deci la Casa Albă (48% față de 47%).

 

Dar în SUA, numărul electorilor — atribuit în fiecare din cele 50 de state și al căror număr variază în funcție de populație — determină victoria finală. Astfel, California, statul cel mai populat, asigură 55 de electori învingătorului.

Douglas Mc Adam este eminenţa cenuşie în sociologie a Universităţii Stanford (Professor of Sociology at Stanford University and the former Director of the Center for Advanced Study in the Behavioral Sciences .”): Această a doua numărare ar trebui să fie posibilă ținând seama de tehnologiile actuale".
Douglas Mc Adam este eminenţa cenuşie în sociologie a Universităţii Stanford (Professor of Sociology at Stanford University and the former Director of the Center for Advanced Study in the Behavioral Sciences .”): Această a doua numărare ar trebui să fie posibilă ținând seama de tehnologiile actuale”.

În virtutea acestui fapt, Donald Trump a terminat cursa, câștigând 290 de electori față de Hillary Clinton, care obținuse sufragiile a 228 de electori. Ar fi fost necesare 270 de mandate, adică majoritatea celor 538 puse în joc pentru a accede la Biroul Oval.

„Aceasta pune o problemă: în ce măsură sistemul nostru este democratic?”, se întreabă Robert Schapiro, profesor de științe politice la Universitatea Columbia din New York. Dacă regula „o persoană=un vot” este un pilon al democrației, sufragiul indirect într-un tur modifică datele, potrivit acestuia.

Acest sistem „slăbește principiul egalității politice”, a declarat sâmbătă la CNN și Douglas McAdam, profesor de sociologie la Universitatea Stanford.

 „Aceasta pune o problemă: în ce măsură sistemul nostru este democratic?”, se întreabă Robert Schapiro, profesor de științe politice la Universitatea Columbia din New York.

 

„Într-un sistem de electori, fiecare vot nu cântărește mai mult decât altele. Voturile în statele-cheie, care sunt șase și decid alegerile, contează clar mai mult decât voturile în statele favorabile democraților sau republicanilor”, explică sociologul.

Denunțând această situație, o petiție lansată pe site-ul Change.org — și semnată până sâmbătă de circa 3,5 milioane de persoane — cere Colegiului electorilor care se va reuni la 19 decembrie să aleagă ca președinte nu pe Trump, ci pe Clinton.

Din punct de vedere tehnic aceasta ar fi posibil, dar în realitate respectiva cerere are puține șanse de câștig, pentru că electorii sunt aleși cu grijă de către partidele cărora le rămân loiali. Votul lor este o simplă formalitate.

Electorii ar putea să o aleagă pe Clinton cu riscul de a plăti „o mică amendă”, estimează inițiatorii petiției, care îl consideră pe Trump „inapt să guverneze”.

 Ironia situaţiei este că Donald Trump însuși a denunțat de mai multe ori în timpul campaniei,  un sistem „trucat” și a amenințat că nu va recunoaște rezultatele alegerilor.

 

Întrebat de reporteri dacă va recunoaște rezultatul alegerilor, candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, a răspuns: „O să vedem ce se întâmplă”. Întrebat cu cine a votat, Trump a răspuns că a fost „o decizie grea”.( la 8 noiembrie a.c.)

Robert Y Schapiro, Columbia University, New York”O revizuire a Colegiului Electoral ar impune modificarea Constituției, ceea ce ar constitui o sarcină delicată, potrivit lui Schapiro. „
Robert Y Schapiro, Columbia University, New York”O revizuire a Colegiului Electoral ar impune modificarea Constituției, ceea ce ar constitui o sarcină delicată, potrivit lui Schapiro. „

Dar după victorie, el nu a mai criticat scrutinul. Nici Hillary Clinton nu l-a contestat și și-a recunoscut înfrângerea, în pofida criticilor exprimate de susținătorii ei.O revizuire a Colegiului Electoral ar impune modificarea Constituției, ceea ce ar constitui o sarcină delicată, potrivit lui Schapiro.

Susținătorii electorilor afirmă că dacă alegerea s-ar dovedi strânsă în mai multe state, o nouă numărare a voturilor ar deveni un coșmar.

George W.Bush s-a impus în anul 2000 în fața lui Al Gore fără să câștige majoritatea voturilor: 48,4% pentru democrat, 47,9% pentru ex-președintele american și a doua numărare a voturilor în Florida durase mai multe zile. Dar pentru McAdam, această a doua numărare ar trebui să fie posibilă „ținând seama de tehnologiile actuale”.

Fără a modifica Constituția, statele ar putea adopta la nivelul lor legi pentru a-și atribui electorii candidatului care a obținut cele mai multe sufragii la nivel național. Dar acest gen de inițiativă nu a dus la niciun rezultat până în prezent.

(Zaman Romania, AGERPRES, L. Traci,S. Aruștei,http://www.amchamchile.cl/en/2016/10/entrevista-a-robert-y-shapiro-academico-universidad-de-columbia-sobre-elecciones-en-ee-uu/)

„Cătușe moderne”: Rețineri la domiciliu pentru protestatarii de la Universitatea Boğaziçi

Cel puțin 41 de protestatarii de la Universitatea Boğaziçi sunt deținuți la domiciliu cu cătușe electrice la picior, devenind o practică obișnuită în Turcia împotriva opozanților guvernului,

Human Rights Watch cere investigație asupra disparițiilor forțate și tortura din Turcia

Într-un articol, Hugh Williamson, directorul Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch cere investigarea cazului Gökhan Türkmen, omul care a fost răpit timp de nouă luni și torturat de agenții turci.

Un turc și-a împins soția însărcinată de pe o stâncă pentru a primi asigurarea ei de viață

Un bărbat din provincia vestică, Izmir, și-a împins soția însărcinată în șapte luni de o pe stâncă pentru a primi asigurarea ei de viață, conform Gazete Duvar.

“În epicentrul COVID-19″: O turcoaică a câștigat premiul internațional de fotografie 2020

O turcoaică este câștigătoare a concursului „Descoperirea anului 2020”, cu lucrarea sa intitulată „În epicentrul COVID-19.”, conform presei turcești.

Interviu cu scriitoarea celei mai citite rubrici politice din Turcia: ”Potrivit lui Erdoğan, cetățeanul ideal este cel ascultător”

Una dintre cele mai populare scriitoare din Turcia, Ece Temelkuran a vorbit despre societatea turcă și situația politică din țară

Turcia:Un contrabandist a murit într-un accident rutier suspect

Heysem Topalca, care era cunoscut sub pseudonimul „Comandantul Fantomelor”, a murit într-un accident, fără ca o singură știre despre moartea lui să fie relatată în presa din Turcia.

Turcia: Cântăreață de renume mondial acuză că a fost supusă perchezițiilor până la piele

Bağcan a răspuns într-o postare pe Twitter, de pe 20 februarie, la declarațiile vicepreședintelui al AKP, care a subminat zeci de rapoarte ale femeilor cu privire la percheziția până la piele.

Turcia lansează o aplicația pentru a „contracara minciunile din social media”

Directorul comunicațiilor prezidențiale turcești, Fahrettin Altun, a declarat că Turcia va lansa o aplicație de verificare a faptelor pentru a „contracara minciunile din social media”