miercuri, octombrie 14, 2020

Cazul ambasadoarei Turciei din România. Autodiscreditarea unui diplomat prin servisilism, propagandă și lipsă de diplomație

ANALIZĂ

Dacă ar fi să vorbesc despre diplomație, aș apela în primul rând la definiția dicționarului, care indiferent de limbă, transmite același lucru.

„Diplomația este activitatea desfășurată de un stat prin reprezentanții săi, în scopul realizării politicii sale externe.”[1] – conform dex. online.

Cu alte cuvinte, diplomatul este persoana oficială care are misiunea de a întreține relații cu reprezentanții oficiali ai altor state sau de a trata în numele statului său, profesia de a conduce și gestiona înaintarea relațiilor internaționale.[2]

Din câte se poate observa încă din definiții, atât diplomația cât și diplomatul presupune abilitatea de a gestiona relațiile cu celelalte state sau cu organele de conducere și nu numai, existente pe teritoriul unei țări colaboratoare. Cu siguranță funcția de diplomat nu este pentru oricine, însă una râvnită de foarte multe persoane din planul politic și nu numai.

O vorbă din popor – turc sau român, tot aceeași idee este la bază – prezintă diplomatul ca fiind persoana care tratează „cu mânuși”, cu eleganță și tact situațiile care ar putea crea tensiuni intre instituțiile statului pe care îl reprezintă și statul în care se află.

Însă, cum realitatea ne servește tot timpul modele pro și contra, istoria ne-a prezentat foarte multe cazuri de diplomați care au renunțat la tactul și eleganța diplomației, pentru a servi intereselor perfide ale conducătorilor.

Cu părere de rău, consider că rândurile ce urmează prezintă fix un astfel de caz: un diplomat care pune mai presus de interesele statului, interesele conducătorului.

Schimbarea bruscă în favoarea conducerii

De aproximativ doi ani, Füsun Aramaz este reprezentatul oficial al Turciei în România.

În calitate de jurnalist în România – mai ales că înainte de a fi disident al regimul de la Ankara – urmăresc activitățile diplomaților și reprezentanților turc.

Recent, am observat o schimbare bruscă a discursului doamnei Ambasador Aramaz. Aceasta a împlinit un an și jumătate în această funcție, în Romania.

Cu părere de rău, însă consider că acum văd un diplomat care și-a sacrificat carisma profesională de dragul fotoliului de Ambasador. Aș putea spune că văd o persoană care a renuțat la principii, de dragul unei funcții care oricum este trecătoare.

Așa cum bine se știe, funcția de Ambasador se  poate ocupa pentru o scurtă perioadă de timp – 4 ani, în mod normal.

Ba mai mult, aș putea spune că în fața mea văd tabloul unui kurban (animal ce urmează a fi sacrificat) care ascute cuțitul măcelarului.

Poate este dură exprimarea mea, însă odată ce știi că cel din fața ta nu este decât un măcelar, chiar dacă astăzi îi ești ajutor, oricând vei fi kurban…

Renunțarea la „diplomația verbală” 

De ce am ajuns să am o astfel de viziune legată de Ambasadore și acțiunile sale?

Până de curând, așa cum este normal ca un diplomat să facă, indiferent de interesele personale ale conducătorului țării pe care o reprezintă, nu a utilizat cuvinte care ar putea crea tensiuni.

Într-o perioadă atât de tulbure, Ambasadorul Füsun Aramaz nu a folosit niciodată în public termenul „FETO”.

Cu excepția regimului de la Ankara și a câtorva instituții cumpărate de regim, nimeni în străinătate nu a luat în considerare definiția de  „organizație teroristă” pentru simpatizanții mișcării Gulen.

Dimplomatul Aramaz a stat departe de această abordare, pentru a nu fi  într-o situație jenantă și comică.

În timpul discuțiilor purtate cu autoritățile române a folosit termeni generici „lupta împotriva organizațiilor teroriste”.

A respectat toate indicațiile primite de la Ankara, însă reputația și demnitatea de diplomat, de reprezentat al statului, nu al omului, a primat întotdeauna- așa cum am menționat mai sus.

Până de curând, când probabil la insistențele și mustrările conducerii de la Ankara, a renunțat la „diplomația verbală”  și s-a adaptat discursurilor erodoganiene.

Activitățile diplomatice ale lui Aramaz

Spre exemplu, anul trecut, în scrisoarea oficială trimisă Primăriilor pentru a împiedica realizarea Festivalului Turcesc – organizat de simpatizați ai mișcării Gulen- nu s-a semnat, ci doar a pus parafa Ambasadei.

Anul trecut, Ambasadoarea Fusun Aramaz nu a folosit termenul de „FETO”  în niciunul dintre discursurile sale în cadrul programelor de  comemorare ale puciului eșuat din 15 iulie 2016, atât în cadrul discursurilor de la Kanal D România, cât și pe pagina oficială a Ambasadei.

Între timp, se pare că Ambasadoarea Aramaz a primit  cea mai dură lovitură a carierei sale, când Abigail Rupp, Adjunctul-Șef al Misiunii Diplomatice SUA, a fost înlăturat de pe scenă, în Constanța. De fapt, această criză a fost înregistrată  în raportul de libertate religioasă care este pregătit de SUA în fiecare an. Impulsul mentalității sale militante, i-a pătat cariera diplomatică a doamnei Aramaz.

Calomnie și a adus acuzații grave

Nu știu exact ce s-a întâmplat săptămâna trecută, însă diplomata a schimbat foaia discursului diplomatic.

A ales modulul expresiilor grele și denigrante ale discursului erdoganian. În cadrul discursului susținut la Școala Maarif – școală creată de către regimul Erdogan – pentru comemorarea puciului eșuat din 15 iulie 2016, a calomniat și a adus acuzații grave.

Aceste acuzații au fost lansate la adresa reprezentanților, dar și a instituțiilor simpatizanților Gulen.

Ignorând complet ideea de prezumție de nevinovăție, ambasadoarea a început să arunce cu „noroi”, folosind cuvinte precum: perverși, membru/membrii FETO, gruparea infracțională, încălcarea tuturor principiilor morale pentru interesul FETO, etc. la adresa instituțiilor de învățământ conduse de simpatizanți Gulen.

Am aflat ca și în alte țari Ambasadorii turci au ținut discursuri similar la ceremoniile legate de 15 iulie 2016.

Văd această exprimare extrajudiciară jenantă ca un salut pentru Ankara, de dragul prosperității personale. Atât doamna Ambasador din România, cât și toți ceilalți diplomați turci știu că oricine spune „FETO”, are postul asigurat, atât în Turcia cât și în afară.

Întrebări pentru Ambasadoarea Turciei din România

Diplomata Aramaz a fost Consul General la Constanta în perioada 2010-2013. Știu ca politicile unui stat nu se schimbă de la o zi la altă. Din acest motiv, aș avea câteva întrebări să-i adresez:

Dacă îi considerați membrii unei organizații teroriste, de ce ați găzduit elevii școlii Spectrum Constanța în 2011? Atunci nu erau „FETO„?

De ce ați vizitat școala Spectrum în săptămâna limbii turce în 2012?

De ce ați primit reprezentantul ziarului Zaman la sediul consulatului?

De ce ați aplaudat în cadrul Festivalului de Cultură organizat de instituțiile „FETO” în 2012, cot la cot cu Fatih Gürsoy – omul considerat de Ankara drept „lider terorist”?

Ce activitate teroristă ați văzut la profesorii pe care i-ați vizitat?

Care dintre copiii pe care i-ați acceptat la consulat a fost implicat până acum într-o acțiune armată?

De ce alegeți calomnia drept dovadă atunci când cel din fața dumneavoastră spune: „Demonstrați un act de terorist realizat de mine sau cineva din instituții, iar eu sunt gata să predau cheile școlii ”?

Aș vrea sa precizez că acum două săptămâni un ziarist turc, pro-Erdogan a fost condamnat să plătească 30 de mii de lei, în urma calomniei aduse Președintelui Școlilor Lumina. Acesta a lansat aceleași acuzații ca Ambasadorea Turciei din România.

Deoarece consider că orice acțiune trebuie susținută, lansez o cerere deschisă Ambasadoarei Fusun Aramaz de a răspunde întrebărilor mai sus denunțate, iar eu le voi publica așa cum va răspunde.

Necdet Çelik, Bucureşti


[1] https://dexonline.ro/definitie/diploma%C8%9Bie

[2] https://dexonline.ro/definitie/diplomat

Prețul meniului de pește s-a triplat la restaurantele din Istanbul

Prețul la pește, în special cea a peștelui bonito, în faimoasele restaurante de pește din Istanbul, s-a triplat,

COVID-19 a ajuns în Turcia cu o lună înainte ca guvernul să raporteze primele cazuri

Partidul Republican Popular (CHP) a acuzat guvernul turc că nu a raportat cazuri suspecte de COVID-19 în februarie, cu o lună înainte...

Mărturisirile unui jurnalist turc închis: Copiii strigă din celulă” Deschideți ușa! Deschideți ușa!”

Un jurnalist aflat după gratii a vorbit într-o scrisoare despre tragediile familiilor destrămate ca urmare a aplicării deciziilor guvernului turc, mai ales despre suferințele copiilor ai căror părinți sunt închiși în penitenciar, printre care și fata lui de patru ani.

“Lovitură majoră pentru guvern”:Facebook nu se supune cerințelor Turciei

Facebook a respins noua măsură impusă de guvernul turc de a numi un reprezentant în țara, relatează Duvar English.

Turcia: Școlile și-au deschis porțile în a două etapă a planului educațional

Școlile s-au deschis, pe 12 octombrie, pentru cursurile față în față conform etapei a doua a planului educațional al Turciei, relatează presa turcească.

Cuplu torturat cu electroșocuri: Polițiștii au scris „trădător” pe fruntea soțului

Un cuplu a fost torturat de către poliția turcă cu electroșocuri în timpul detenției lor de 14 zile, potrivit femeii.

Brațul lung a lui Erdogan în Europa: Turcia complotează în vederea unor asasinate în diaspora

Evenimentele recente din Europa arată faptul că „brațul lung” al președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan a început din nou să funcționeze în Europa, prin alte activități decât răpirile sponsorizate de guvernul turc, relatează Turkish Minutes.

Humanitas Cișmigiu a lansat cartea scriitorului turc, Ahmet Altan„Nu voi mai vedea lumea niciodată. Memoriile unui scriitor întemnițat”

Librăria Humanitas de la Cișmigiu a lansat, vineri, cartea”Nu voi mai vedea lumea niciodată. Memoriile unui scriitor întemnițat” a scriitorului turc, Ahmet Altan, închis după gratii de mai bine de patru ani, sub represiunile guvernului turc.