miercuri, ianuarie 20, 2021

Cazul ambasadoarei Turciei din România. Autodiscreditarea unui diplomat prin servisilism, propagandă și lipsă de diplomație

ANALIZĂ

Dacă ar fi să vorbesc despre diplomație, aș apela în primul rând la definiția dicționarului, care indiferent de limbă, transmite același lucru.

„Diplomația este activitatea desfășurată de un stat prin reprezentanții săi, în scopul realizării politicii sale externe.”[1] – conform dex. online.

Cu alte cuvinte, diplomatul este persoana oficială care are misiunea de a întreține relații cu reprezentanții oficiali ai altor state sau de a trata în numele statului său, profesia de a conduce și gestiona înaintarea relațiilor internaționale.[2]

Din câte se poate observa încă din definiții, atât diplomația cât și diplomatul presupune abilitatea de a gestiona relațiile cu celelalte state sau cu organele de conducere și nu numai, existente pe teritoriul unei țări colaboratoare. Cu siguranță funcția de diplomat nu este pentru oricine, însă una râvnită de foarte multe persoane din planul politic și nu numai.

O vorbă din popor – turc sau român, tot aceeași idee este la bază – prezintă diplomatul ca fiind persoana care tratează „cu mânuși”, cu eleganță și tact situațiile care ar putea crea tensiuni intre instituțiile statului pe care îl reprezintă și statul în care se află.

Însă, cum realitatea ne servește tot timpul modele pro și contra, istoria ne-a prezentat foarte multe cazuri de diplomați care au renunțat la tactul și eleganța diplomației, pentru a servi intereselor perfide ale conducătorilor.

Cu părere de rău, consider că rândurile ce urmează prezintă fix un astfel de caz: un diplomat care pune mai presus de interesele statului, interesele conducătorului.

Schimbarea bruscă în favoarea conducerii

De aproximativ doi ani, Füsun Aramaz este reprezentatul oficial al Turciei în România.

În calitate de jurnalist în România – mai ales că înainte de a fi disident al regimul de la Ankara – urmăresc activitățile diplomaților și reprezentanților turc.

Recent, am observat o schimbare bruscă a discursului doamnei Ambasador Aramaz. Aceasta a împlinit un an și jumătate în această funcție, în Romania.

Cu părere de rău, însă consider că acum văd un diplomat care și-a sacrificat carisma profesională de dragul fotoliului de Ambasador. Aș putea spune că văd o persoană care a renuțat la principii, de dragul unei funcții care oricum este trecătoare.

Așa cum bine se știe, funcția de Ambasador se  poate ocupa pentru o scurtă perioadă de timp – 4 ani, în mod normal.

Ba mai mult, aș putea spune că în fața mea văd tabloul unui kurban (animal ce urmează a fi sacrificat) care ascute cuțitul măcelarului.

Poate este dură exprimarea mea, însă odată ce știi că cel din fața ta nu este decât un măcelar, chiar dacă astăzi îi ești ajutor, oricând vei fi kurban…

Renunțarea la „diplomația verbală” 

De ce am ajuns să am o astfel de viziune legată de Ambasadore și acțiunile sale?

Până de curând, așa cum este normal ca un diplomat să facă, indiferent de interesele personale ale conducătorului țării pe care o reprezintă, nu a utilizat cuvinte care ar putea crea tensiuni.

Într-o perioadă atât de tulbure, Ambasadorul Füsun Aramaz nu a folosit niciodată în public termenul „FETO”.

Cu excepția regimului de la Ankara și a câtorva instituții cumpărate de regim, nimeni în străinătate nu a luat în considerare definiția de  „organizație teroristă” pentru simpatizanții mișcării Gulen.

Dimplomatul Aramaz a stat departe de această abordare, pentru a nu fi  într-o situație jenantă și comică.

În timpul discuțiilor purtate cu autoritățile române a folosit termeni generici „lupta împotriva organizațiilor teroriste”.

A respectat toate indicațiile primite de la Ankara, însă reputația și demnitatea de diplomat, de reprezentat al statului, nu al omului, a primat întotdeauna- așa cum am menționat mai sus.

Până de curând, când probabil la insistențele și mustrările conducerii de la Ankara, a renunțat la „diplomația verbală”  și s-a adaptat discursurilor erodoganiene.

Activitățile diplomatice ale lui Aramaz

Spre exemplu, anul trecut, în scrisoarea oficială trimisă Primăriilor pentru a împiedica realizarea Festivalului Turcesc – organizat de simpatizați ai mișcării Gulen- nu s-a semnat, ci doar a pus parafa Ambasadei.

Anul trecut, Ambasadoarea Fusun Aramaz nu a folosit termenul de „FETO”  în niciunul dintre discursurile sale în cadrul programelor de  comemorare ale puciului eșuat din 15 iulie 2016, atât în cadrul discursurilor de la Kanal D România, cât și pe pagina oficială a Ambasadei.

Între timp, se pare că Ambasadoarea Aramaz a primit  cea mai dură lovitură a carierei sale, când Abigail Rupp, Adjunctul-Șef al Misiunii Diplomatice SUA, a fost înlăturat de pe scenă, în Constanța. De fapt, această criză a fost înregistrată  în raportul de libertate religioasă care este pregătit de SUA în fiecare an. Impulsul mentalității sale militante, i-a pătat cariera diplomatică a doamnei Aramaz.

Calomnie și a adus acuzații grave

Nu știu exact ce s-a întâmplat săptămâna trecută, însă diplomata a schimbat foaia discursului diplomatic.

A ales modulul expresiilor grele și denigrante ale discursului erdoganian. În cadrul discursului susținut la Școala Maarif – școală creată de către regimul Erdogan – pentru comemorarea puciului eșuat din 15 iulie 2016, a calomniat și a adus acuzații grave.

Aceste acuzații au fost lansate la adresa reprezentanților, dar și a instituțiilor simpatizanților Gulen.

Ignorând complet ideea de prezumție de nevinovăție, ambasadoarea a început să arunce cu „noroi”, folosind cuvinte precum: perverși, membru/membrii FETO, gruparea infracțională, încălcarea tuturor principiilor morale pentru interesul FETO, etc. la adresa instituțiilor de învățământ conduse de simpatizanți Gulen.

Am aflat ca și în alte țari Ambasadorii turci au ținut discursuri similar la ceremoniile legate de 15 iulie 2016.

Văd această exprimare extrajudiciară jenantă ca un salut pentru Ankara, de dragul prosperității personale. Atât doamna Ambasador din România, cât și toți ceilalți diplomați turci știu că oricine spune „FETO”, are postul asigurat, atât în Turcia cât și în afară.

Întrebări pentru Ambasadoarea Turciei din România

Diplomata Aramaz a fost Consul General la Constanta în perioada 2010-2013. Știu ca politicile unui stat nu se schimbă de la o zi la altă. Din acest motiv, aș avea câteva întrebări să-i adresez:

Dacă îi considerați membrii unei organizații teroriste, de ce ați găzduit elevii școlii Spectrum Constanța în 2011? Atunci nu erau „FETO„?

De ce ați vizitat școala Spectrum în săptămâna limbii turce în 2012?

De ce ați primit reprezentantul ziarului Zaman la sediul consulatului?

De ce ați aplaudat în cadrul Festivalului de Cultură organizat de instituțiile „FETO” în 2012, cot la cot cu Fatih Gürsoy – omul considerat de Ankara drept „lider terorist”?

Ce activitate teroristă ați văzut la profesorii pe care i-ați vizitat?

Care dintre copiii pe care i-ați acceptat la consulat a fost implicat până acum într-o acțiune armată?

De ce alegeți calomnia drept dovadă atunci când cel din fața dumneavoastră spune: „Demonstrați un act de terorist realizat de mine sau cineva din instituții, iar eu sunt gata să predau cheile școlii ”?

Aș vrea sa precizez că acum două săptămâni un ziarist turc, pro-Erdogan a fost condamnat să plătească 30 de mii de lei, în urma calomniei aduse Președintelui Școlilor Lumina. Acesta a lansat aceleași acuzații ca Ambasadorea Turciei din România.

Deoarece consider că orice acțiune trebuie susținută, lansez o cerere deschisă Ambasadoarei Fusun Aramaz de a răspunde întrebărilor mai sus denunțate, iar eu le voi publica așa cum va răspunde.

Necdet Çelik, Bucureşti


[1] https://dexonline.ro/definitie/diploma%C8%9Bie

[2] https://dexonline.ro/definitie/diplomat

Un turc a stârnit critici după ce a făcut un grătar într-o biserică abandonată

Un  bucătar turc a stârnit un val de revoltă pe Twitter după ce a inișiat organizarea  unui grătar în interiorul unei biserici...

Un turc acuzat că a spionat pentru Erdoğan a fost expulzat din Austria

Un turc acuzat de spionaj în numele unui stat străin, care a susținut că i s-a ordonat asasinarea politicienilor austrieci, a fost...

Dreptul la viață violat în Turcia: Peste 3.000 uciși, maltratați sau torturați în 2020

Un raport anual privind încălcările drepturilor omului în Turcia a dezvăluit 3.362 de morți și 3.534 de incidente de tortură sau maltratare în 2020, dintre care 1.855 au loc în închisori

Cele mai bune voci din România: 15 tineri talentați în finala Golden Voices

15 tineri talentați au ajuns în finala concursului Golden Voices, competiția care premiază cele mai bune voci din România.

Turcia a întârziat cu campania de vaccinare, dar a recuperat cu peste 500.000 de vaccinați în 24 de ore

Turcia a lansat campania de vaccinare abia pe 14 ianuarie, dar a recuperat cu 520.393 de vaccinați în primele 24 de ore.

Turcia: Fructul care costă 1.000 de lire kilogramul

Un fruct obișnuit în Turcia au observat o creștere scandaloasă a prețurilor în acest sezon, vânzătorii raportând că un kilogram ar fi ajuns la 1.000 de lire turcești (aproximativ 135 de dolari), conform Turkish Minutes.

Turcia impune cenzură pe Twitter cu cel mai mare număr de cereri de eliminare de conținut

Turcia impune cenzură pe Twitter prezentând cel mai mare număr de cereri de eliminare și ordonanțe judecătorești,

Premieră în lume: Instanța de judecată înființate în aeroportul din Istanbul

Ministerul Justiției din Turcia a înființat un tribunal la Aeroportul din Istanbul ca parte a reformelor sale judiciare planificate,