Zona euro trebuie să se pregătească de un impact semnificativ, dacă măsurile protecţioniste anunţate de SUA şi China sunt implementate, a avertizat Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), în Parlamentul European,
„Deocamdată nu ştim la ce nivel vor ajunge toate aceste măsuri dar ştim că vor avea un impact semnificativ şi trebuie să facem tot ce depinde de noi ca să fim pregătiţi”, a declarat Mario Draghi.
Luni, la ora 04:01 GMT, au intrat în vigoare tarifele vamale americane de 10% asupra unor importuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari, iar China a ripostat, instituind noi tarife asupra unor importuri din SUA în valoare de 60 de miliarde de dolari. Anul acesta, SUA şi China au introdus reciproc tarife vamale pentru importuri în valoare de 50 miliarde dolari, Beijingul acuzând Washingtonul că a declanşat cel mai mare război comercial din istorie.
Mario Draghi a adăugat că BCE vede un impact atenuat al Brexitului asupra economiei zonei euro şi a pieţelor financiare, cea mai mare temere fiind situaţia caselor de clearing, o industrie lucrativă pentru Londra, care a devenit un subiect de dispută după votul privind ieşirea Marii Britanii din UE.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat că Banca Centrală Europeană va insista ca operaţiunile de clearing în euro să se efectueze în interiorul zonei euro. După Brexit, BCE vrea să-şi impună şi politica în domeniul caselor de clearing, o poziţie pe care Marea Britanie a putut să o conteste până acum, ceea ce va diminua influenţa sectorului financiar londonez.
De asemenea, şeful BCE a apreciat că redresarea inflaţiei depinde de menţinerea ratelor scăzute ale dobânzilor până în vara anului viitor.
Draghi a descris accelerarea inflaţiei de bază în zona euro ca fiind „relativ viguroasă” şi şi-a exprimat încrederea că va continua creşterea salariilor. Analiştii se aşteaptă ca BCE să majoreze rata dobânzii în octombrie 2019.
La şedinţa care a avut loc în 13 septembrie, Consiliul guvernatorilor a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost lăsată la minus 0,40%.
