Zeci de copii ai românilor din regiunea ucraineană Transcarpatia s-au întrecut, în localitatea Apşa de Jos, la Festivalul „Mărţişor – vestitorul primăverii Centenarului”, menit să reînvie tradiţiile românilor din dreapta Tisei, ei fiind recompensaţi cu mărţişoare de oameni de cultură din judeţul Satu Mare.
Copiii, aproape toţi îmbrăcaţi cu straie populare specifice locului, au urcat pe scena şcolii din Apşa de Jos, au recitat poezii şi au cântat în limba română. „Festivalul Mărţişorul a apărut mai demult, nu vreau să greşesc cu anii, dar în perioada asta era foarte frig şi au amânat, din Mărţişor au făcut Măişor. În ultimii ani, în satele româneşti din dreapta Tisei se făcea în luna Mai. Anul trecut, consulul, la Slatina prima dată, a reînnoit între şcoli. Anul trecut a fost într-o sală micuţă. Anul acesta ne-a propus să facem la noi în şcoală. Noi avem practic condiţii. E nivelul consulatului, primăriei şi şcolii. Sunt copii din şase localităţi, practic sunt din şapte şcoli de gradul I – III. Lumea se duce acasă dacă nu are loc în sală, sala e micuţă au loc 250 de persoane, au fost 300 poate 400 de persoane”, a declarat Botoş.
El a explicat importanţa evenimentului, subliniind că elevii primesc şi o altă educaţie decât cea de la şcoală.un merit deosebit îl au părinţii care nu şi-au abandonat tradiţiile, limba, portul şi depun eforturi serioase pentru a transmite mai departe identitatea lor.
„Hainele costă bani, o cămaşă de la Maramureş, cu toată forma, cusută, costă undeva la 100 de dolari. Părinţii fac tot. Cea mai mare problemă este că nici copiii şi nici părinţii nu văd lumina după şcoală, ce să facă. Nici medicul, nici inginerul, nici profesorul, când se duce la stat, cu plata e catastrofă. Aici e toată perspectiva. Pe noi aici nu ne frământă prea tare. Aici la 18 ani e zugrav, face toate lucrurile în construcţii, se duc cu părinţii, sunt implicaţi în treaba asta”, a arătat directorul şcolii.
