sâmbătă, noiembrie 28, 2020

A murit Radu Câmpeanu, primul preşedinte al PNL dupa Revoluţia din 1989

„Radu Câmpeanu rămâne în memoria Partidului Național Liberal, alături de predecesorii săi, pentru devotamentul de care a dat dovadă în a reînvia democrația românească într-o perioadă esențială pentru parcursul ulterior al țării noastre”( din Comunicatul PNL)

Liberalul Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, în București. Provenea dintr-o familie de vechi proprietari în județul Dâmbovița. Tatăl, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmbovița. A absolvit Facultatea de Drept (specializat în drept constituțional) și Științe Economice din București (1945). Radu Câmpeanu a fost președintele Tineretului Universitar Național Liberal și conducătorul comitetului studențesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste de la 8 noiembrie 1945 — inițiată și condusă de studenți. În perioada 1947-1956 a fost deținut politic.

radu campeanu 2

După eliberarea din detenție a lucrat în construcții la Întreprinderea Drumuri și Poduri — București. Prin demersurile familiei sale din Franța și Elveția, s-a exilat la Paris, unde a obținut azil politic, la 30 iulie 1973. Acolo a lucrat la două mari societăți de construcții.

A fost fondator și președinte, la Paris, al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (1978), vicepreședinte al Asociației Internaționale „Solidaritatea europeană” — formată din reprezentanți ai exilaților politici din țările comuniste din Europa. Este unul dintre fondatorii Consiliului Național Român (1978, Paris). A editat la Paris (1983-1990), una dintre cele mai importante publicații ale exilului românesc: „Buletinul Internațional pentru Românii din Exil” — BIRE. A fost fondator și animator al „Clubului de gândire liberală” — Paris (1986-1990).

A fost editorialist, timp de doi ani, la Radio Univers, Paris, în cadrul emisiunilor despre România; colaborator la posturile de radio „Europa Liberă” și „BBC”.

Întors în țară, la 5 ianuarie 1990, a reînființat Partidul Național Liberal (PNL), a doua zi, și a fost ales secretar general al acestei formațiuni politice.

In perioada 31 martie 1990 — 28 februarie 1993 a fost președinte al PNL, iar între 9 februarie — 11 mai 1990, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). A candidat la președinția României, din partea PNL, la alegerile din 20 mai 1990, obținând 10,64% din voturile valabil exprimate. La scrutinul parlamentar din 20 mai 1990 a fost ales senator de București (până la 14 octombrie 1992), iar între 9 iunie 1990 și 14 octombrie 1992 a fost vicepreședinte al Senatului.În 1993, după Conferința Națională extraordinară de la Brașov care a decis fuzionarea PNL cu Noul Partid Liberal, sub numele primului, Radu Câmpeanu pierde președinția partidului, fiind ales vicepreședinte al acestei formațiuni politice. În același an, împreună cu un grup de adepți, se retrage și formează un nou partid PNL, iar în cadrul unui Congres extraordinar (5 febr. 1994) este ales din nou președinte al acestuia. Urmează un lung proces pentru păstrarea moștenirii și a titulaturii PNL. Decizia Tribunalului Municipiului București dă câștig de cauză formațiunii PNL-Quintus și, din acel moment, formațiunea sa se va numi PNL-Câmpeanu.

radu campeanu

   La 3 noiembrie 1996, a candidat din nou la președinția României, din partea Alianței Național Liberal Ecologistă (formată din PNL-Câmpeanu și Partidul Alternativa Verde-Ecologiștii), obținând 0,5% din voturile valabil exprimate. În urma Congresului Extraordinar al PNL din 27-28 septembrie 2003, PNL-Câmpeanu a fost absorbit de Partidul Național Liberal, fiind radiat din registrul partidelor politice. Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Național „Serviciu Credincios”, în grad de Cavaler, conferit de Președinția României (5 decembrie 2002).

În 2008, Radu Câmpeanu a anunțat că a decis să renunțe la Parlament și să-și scrie memoriile.

În septembrie 2009 s-a numărat printre semnatarii „apelului la demnitate pentru protejarea memoriei istorice”, adresat autorităților statului și inițiat de Asociația Civic Media.

AGERPRES/(Documentare, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Gabriela Badea)

142 de armeni au părăsit Turcia în 24 de ore:”Puneți capăt politicii urii!

142 de armeni au părăsit Turcia într-o singură zi, pe fondul sentimentului anti-armean în creștere, relatează Stockholm Center for Freedome.

COVID-19: Erdogan amenință că va introduce măsuri “dureroase”

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat, pe 25 noiembrie, după o ședință a partidului, că măsurile trebuie respectate pentru a evita alte măsuri mai dure.

Turcia: Un taximetrist a folosit un manechin pentru distanțare socială

Un șofer de taxi din provincia de nord-vest Düzce și-a pus un manechin pe scaunul din dreapta, pentru a impune distanțarea socială cu clienții,

Tinerii voluntari din București au plantat copaci în Prahova

Organizația ADVU, împreună cu Asociația “ Se poate” și Down Plus București au derulat un proiect, în cadrul căruia tinerii au plantat copaci în județul Prahova.

Turcia: Tânără paralizată condamnată la 6 ani închisoare pentru terorism

O tânără a fost condamnată la șase ani, trei luni de închisoare pentru presupusa apartenență la o organizație teroristă, în ciuda faptului are mâinile și picioarelor paralizate de la naștere.

COVID-19: Edilul Istanbulului anunță 201 decedați. Ministrul sănătății 153.” Ce ar trebui să fac? Ar trebui să tac?”

Primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu a replicat criticilor legate de contestarea numărul oficial al infectaților cu COVID-19 anunțate de Ministerul Sănătății, relatează Duvar English.

COVID-19: Mii de cetăți turci s-au oferit pentru vaccinul din China

Mii de cetățeni au solicitat deja să participe la testele pentru vaccinul COVID-19 dezvoltat de China, a declarat ministrul sănătății.

Pisicile unei femei care a murit în cutremurul din Izmir au fost adoptate

Pisicile unei femei care a murit în cutremurul din provincia vestică Izmir au fost adoptate.