luni, iulie 22, 2024

A murit Radu Câmpeanu, primul preşedinte al PNL dupa Revoluţia din 1989

„Radu Câmpeanu rămâne în memoria Partidului Național Liberal, alături de predecesorii săi, pentru devotamentul de care a dat dovadă în a reînvia democrația românească într-o perioadă esențială pentru parcursul ulterior al țării noastre”( din Comunicatul PNL)

Liberalul Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, în București. Provenea dintr-o familie de vechi proprietari în județul Dâmbovița. Tatăl, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmbovița. A absolvit Facultatea de Drept (specializat în drept constituțional) și Științe Economice din București (1945). Radu Câmpeanu a fost președintele Tineretului Universitar Național Liberal și conducătorul comitetului studențesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste de la 8 noiembrie 1945 — inițiată și condusă de studenți. În perioada 1947-1956 a fost deținut politic.

radu campeanu 2

După eliberarea din detenție a lucrat în construcții la Întreprinderea Drumuri și Poduri — București. Prin demersurile familiei sale din Franța și Elveția, s-a exilat la Paris, unde a obținut azil politic, la 30 iulie 1973. Acolo a lucrat la două mari societăți de construcții.

A fost fondator și președinte, la Paris, al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (1978), vicepreședinte al Asociației Internaționale „Solidaritatea europeană” — formată din reprezentanți ai exilaților politici din țările comuniste din Europa. Este unul dintre fondatorii Consiliului Național Român (1978, Paris). A editat la Paris (1983-1990), una dintre cele mai importante publicații ale exilului românesc: „Buletinul Internațional pentru Românii din Exil” — BIRE. A fost fondator și animator al „Clubului de gândire liberală” — Paris (1986-1990).

A fost editorialist, timp de doi ani, la Radio Univers, Paris, în cadrul emisiunilor despre România; colaborator la posturile de radio „Europa Liberă” și „BBC”.

Întors în țară, la 5 ianuarie 1990, a reînființat Partidul Național Liberal (PNL), a doua zi, și a fost ales secretar general al acestei formațiuni politice.

In perioada 31 martie 1990 — 28 februarie 1993 a fost președinte al PNL, iar între 9 februarie — 11 mai 1990, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). A candidat la președinția României, din partea PNL, la alegerile din 20 mai 1990, obținând 10,64% din voturile valabil exprimate. La scrutinul parlamentar din 20 mai 1990 a fost ales senator de București (până la 14 octombrie 1992), iar între 9 iunie 1990 și 14 octombrie 1992 a fost vicepreședinte al Senatului.În 1993, după Conferința Națională extraordinară de la Brașov care a decis fuzionarea PNL cu Noul Partid Liberal, sub numele primului, Radu Câmpeanu pierde președinția partidului, fiind ales vicepreședinte al acestei formațiuni politice. În același an, împreună cu un grup de adepți, se retrage și formează un nou partid PNL, iar în cadrul unui Congres extraordinar (5 febr. 1994) este ales din nou președinte al acestuia. Urmează un lung proces pentru păstrarea moștenirii și a titulaturii PNL. Decizia Tribunalului Municipiului București dă câștig de cauză formațiunii PNL-Quintus și, din acel moment, formațiunea sa se va numi PNL-Câmpeanu.

radu campeanu

   La 3 noiembrie 1996, a candidat din nou la președinția României, din partea Alianței Național Liberal Ecologistă (formată din PNL-Câmpeanu și Partidul Alternativa Verde-Ecologiștii), obținând 0,5% din voturile valabil exprimate. În urma Congresului Extraordinar al PNL din 27-28 septembrie 2003, PNL-Câmpeanu a fost absorbit de Partidul Național Liberal, fiind radiat din registrul partidelor politice. Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Național „Serviciu Credincios”, în grad de Cavaler, conferit de Președinția României (5 decembrie 2002).

În 2008, Radu Câmpeanu a anunțat că a decis să renunțe la Parlament și să-și scrie memoriile.

În septembrie 2009 s-a numărat printre semnatarii „apelului la demnitate pentru protejarea memoriei istorice”, adresat autorităților statului și inițiat de Asociația Civic Media.

AGERPRES/(Documentare, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Gabriela Badea)

Caz șocant în Turcia! Două persoane au murit electrocutate pe stradă din cauza ploii torențiale

Moartea a două persoane din cauza șocului electric după ce au călcat într-o băltoacă în timpul unei ploi torențiale în provincia İzmir, din vestul Turciei, săptămâna trecută, a provocat furie pe scară largă în Turcia, conform presei turcești.

Stockholm: Raport care detaliază modul în care Erdoğan folosește practica nazistă „Sippenhaft”

În raportul „Pedepsele familiale în Turcia: Cum Erdoğan folosește practica nazistă a Sippenhaft”, SCF examinează conceptul de pedeapsă în familie prin explorarea dimensiunilor sale legale și practice, a evoluțiilor politice din Turcia care au precipitat punerea sa în aplicare și a utilizării sale curente de către guvernul Erdoğan, inclusiv diverse cazuri documentate.

Apel către ONU. Tortura este o problemă sistematică în Turcia

Cea de-a 80-a sesiune a CAT, programată în perioada 8 iulie - 26 iulie 2024, la Geneva, va aborda conformitatea diferitelor state părți cu Convenția împotriva torturii, examinând rapoarte din țări precum Turcia, Ecuador, Republica Coreea și Côte d' fildeș.

Declarații șocante. Pacienții kurzi au fost folosiți ca și cobai pentru un tratament netestat împotriva COVID-19

Doctorul Cenap Ekinci, membru al facultății la Facultatea de Medicină a Universității Dicle, a susținut că unii pacienți de la Spitalul de Formare și Cercetare Gazi Yașargil au murit după ce au fost folosiți ca subiecți de testare fără protocoale adecvate.

Incendiu de vegetație în Turcia. Zborurile din aeroportul din Izmir au fost oprite

Autoritățile turce au trimis 7 avioane și 16 elicoptere pentru a stinge incendiul, împreună cu 35 de autospeciale de pompieri.