Marele Sommet al Francofoniei din Madagascar a lăsat în urma sa o serie de documente şi înţelegeri de maximă importanţă. (Déclaration d’Antananarivo, annexes et liste des 84 Etats et gouvernements de l’OIF,13 résolutions adoptées par le Sommet,Rapport de la Secrétaire générale:L’état des pratiques de la démocratie, des droits et des libertés 2016;Rapport sur la situation des jeunes de l’espace francophone – 2016).
Fără îndoială, ele rămân ca o dovadă a acestei reuniuni care capătă o importanţă deosebită, însemnând mult mai mult decât o legătură trainică graţie unei limbi vorbite şi împărătşite. Este şi o afirmare, într-o limbă, a unor principii bazate fără îndoială pe ideile istorice, cele care decurg din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului înainte de toate.
Atenţia pe care OIF o acordă deopotrivă ţărilor mari şi ţărilor mici, ţărilor superdezvoltate şi ţărilor din aşa zise din lumea a treia, ţărilor în care franceza a fost limba ţării coloniale sau dimpotrivă, în care franceza nu se vorbeşte mai deloc dar este preţuită şi se doreşte învăţarea ei, face ca această Organizaţie Internaţională să aibă un prestigiu deosebit.
Tema din acest an a sunat cam aşa :”Croissance partagée et développement responsable : les conditions de la stabilité du monde et de l’espace francophone”.( Creştere împărtăşită şi dezvoltare responsabilă. Condiţiile stabilităţii lumii şi ale spaţiului francofon).Preşedintele Madagascarului a onorat lucrările cu prezenţa sa şi a sesizat în buna organizare a întîlnirii internaţionale a Francofoniei şi o oportunitate de a afirma statutul ţării sale pe harta lumii.
Sommet-urile Francofoniei sunt adeseori sursă de bună imagine pentru ţările organizatoare, depinde însă de factorii din acele ţări ca imaginea să dăinuie, ca francofonia să fie în continuare susţinută şi cultivată.
Căci această susţinere a francofoniei de care vorbeam depinde de guvernele ţărilor repsective. Evident fac acum apel la amintirile legate de organizarea aceluiaşi for în România , acum câţiva ani…Şi tot evident, toţi cei care adoră franceza vor fi de acord cu mine că la noi se face prea puţin pentru învăţarea limbii, vorbirea ei şi accesul la cultura franceză. Rămânem, fiind din punct de vedere geografic la două ore şi jumătate de Paris, captivii unor scheme vechi în care ne sprijinim pe Tv5 şi cam atât, poate doar France 24. (canale tv).
În România, Biroul OIF este de fapt biroul pentru toată regiunea , doamna Chantal Moreno fiind Directoarea acestui birou regional. Putem spune că mai avem o situaţie privilegiată şi prin prezenţa acestei reprezenate de înalt rang la sediul bucureştean, care este ea însăşi o personalitate de substanţă a Francofoniei !
Acţiunile realizate de OIF sunt întotdeauna binevenite şi încearcă să se împartă cât mai bine între Iaşi, Cluj Napoca şi Bucureşti , centrele care dispun de forţe francofone.Iată ce spune generoasa doamnă:«La Roumanie constitue en Europe, un pilier, une référence pour notre langue française et pour notre Organisation»România constituie în Europa un pilon de susţinere, o referinţă pentru limba noastră franceză şi pentru Organizaţia noastră”.
Întîlnirea Francofoniei din Madagascar din acest an , a fost fără îndoială un succes. A spus-o şi doamna Michaele Jean, cea care este la cârma importantei organizaţii internţionale. Acum, rămâne ca toate ţările prinse ca-ntr-un mănunchi fericit de minunata limbă franceză să continue acest drum care este nu doar al culturii ci şi al armoniei, al înţelegerii, al unui spirit modern şi luminat animat de valorile francofoniei.
Cleopatra Lorinţiu
