Hasan Cemal/T24
Vă voi expune doar câteva exemple concrete referitoare la modul în care sunt trataţi deţinuţii. E vorba despre o tortură de natură psihologică, intedicţia de a scrie, de a citi, de a primi scrisori sau limitările grave referitoare la timpul acordat consultării cu avocaţii. Toate acestea demonstrează gravele încălcări ale drepturilor acestor oameni aruncaţi în puşcărie în condiţii de-a dreptul dubioase.
ŞAHİN ALPAY
Se află de 130 de zile în detenție. Are 11 probleme diferite de sănătate și ia 9 medicamente diferite. O dată pe săptămănă trebuie să meargă la spital pentru investigații. Plecarea la spital devine o problemă. În timp ce este dus la spital, i se pun cătușe și este hărțuit de-a lungul drumului. Ora de vizită este în același timp cu plecarea la spital, dacă alege să stea pentru vizită, investigațiile se anulează pentru săptămâna viitoare. Cea mai mare dorinţă a lui este să i se dea o carte de citit. Dar să primească o carte sau să scrie o scrisoare este strict interzis,Alpay trebuie să se mulțumească cu cărțile din bibloteca penitenciarului. Faptul că nu are cărți şi nu poate citi, îi deteriorează starea nervoasă. Singura lui fericire o găsește într-o bucată de hârtie şi un creion: ar vrea să scrie ceva. Pe de altă parte lui, Șahin Alpay îi este dor de apropiații lui.
NAZLI ILICAK
Este reținută de 131 de zile. Pe numele ei încă nu există o acuzare. Are probleme cu cărțile, îşi doreşte să citească.Este strict interzis să primească din afara penitencioarului, cărţi. Cărțile din penitenciar nu sunt de ajuns. Se spune că scrisorile nu ar fi interzise, dar scrisorile trimise nu ajung destinatarilor. O dată la 15 zile poți suna la telefon. O dată pe săptămănă se acceptă o vizită închisă, numai cu apropiații de gradul întâi. Vizitele deschise se fac o dată la două luni. Vizitele sunt de 45 de minute. Vizita cu avocatul se desfășoară cu însoțitor lângă ei, sub înregistrare video. Nazlise se simte foarte singură şi suferă cumplit.
AHMET ALTAN, MEHMET ALTAN
Mehmet Altan e în detenţie de 76 de zile iar Ahmet Altan de 75 de .Amândoi au aceași suferinţă: cărțile și scrisorile. Nu le vin cărți și scrisori de la cei dinafară. Nici ei nu pot scrie celor apropiaţi, nu le pot trimite nici măcar un mesaj. Strict Interzis. Ahmet Altan se străduiește în închisoare să scrie o carte. Pentru că este considerat ca fiind un mesaj adresat celor dinafară, nu o poate trimite spre editare. Pentru frații Altan vizita săptămânală este o altă problemă. În afară de de familie, ar mai avea dreptul de a fi vizitaţi de trei persoane. Din păcate pentru ei şi asta este: ,,Interzis”! O dată pe săptămănă timp de o oră au voie să se consulte cu avocații lor.
Cu toate că legile justiţiei prevăd faptul că un deţinut are dreptul să se consulte cu clientul lui fără limute de timp. Pentru ei, nu e valabil. Dar mai este o problemă care îi macină pe frații Altan: faptul că nu se pot vedea unul pe celălalt.În mod normal au tot dreptul la acest lucru, dar și asta este… interzis.
TORTURĂ PSIHOLOGICĂ
La Ședința Parlamentară s-au formulat o serie de întrebări şi probleme care ridică la rândul lor alte semne de interogaţie, de către deputatul Municipiului Edkișehir. Mai exact:
1)- Se ştie că în timpul sentințelor Ergenekon și Balyoz, deținuții erau vizitați de către familii și încă trei persoane. Această aplicație numai este valabilă
2)- Vizita deschisă cu familia deținuților avea loc o dată pe lună, acum se aplică la două luni. Convorbirea telefonică care era săptămânală, acum este o dată la 15 zile.( De ce ?)
3)- Interviurile cu avocații erau nelimitate, acum întîlnirea cu avocatul este limitată la doar o oră pe săptămănă.
4)- Întrevederile cu avocații se desfășoară sub ochii unui delegat prin înregistrare video.
5)- Este interzisă trimiterea scrisorilor sau altor materiale scrise către cei de afară. Nici de afară nu se primesc scrisori. Scriitorii și ziariștii numesc această procedură ,,TORTURĂ PSIHOLOGICĂ”.
6)- Este clar că se aplică o dublă măsură. În acuzaţii din procesele Ergenekon și Balyoz, apropiații acestora (până la a treia persoană ca grad de rudenie), le puteau aduce sau trimite acestora cărți, ziare sau reviste. Acum acest lucru este interzis. Deținuții sunt nevoiți să se mulţumească cu cărțile bibliotecii din penitenciar.
7)- Ziariștii arestați au probleme din cauza că nu primesc cărți necesare pentru documentare ,pentru a-şi formula apărarea în instanță.
8)- Starea lor de sănătate se află sub grea amenințare. Printre cei arestați se află oameni bătrâni cu stare de sănătate agravată. Șahin Alpay suferă 11 boli cronice.Ziaristul Hakan Kara de la Cumhuriyet are bypas. Asli Erdogan prezintă riscul unei paralizii.. Ahmet Turan ALkan a slăbit dincolo de orice închipuire.
9)- Sunt mari probleme privitoare la cererile de .Ziarista Asli Erdogan a fost dusă de patru ori la spital și adusă înapoi fără să o vadă doctorul. Medicamentele vin cu o săptămănă întărziere.
10)- Sunt ziariști și scriitori care nici acum nu au acuzațiile formulate cu toate că sunt reţinuţi ignorându-se respectul faţă de drepturile omului…
146 DE ZIARIȘTI SUNT ARESTAȚI.
ULTIMA NOTIFICARE
De când a fost proclamată Starea de Urgență şi până acum, 146 de ziariști au fost arestați.
Cine doreşte această stare de lucruri dezastruoasă? (faceți un clic pe acest LINK.)
Cum am mai spus, aceşti oameni sunt supuşi torturii: Selahattin Demirtaş, Ahmet Türk, Ayla Akat, Figen Yüksekdağ, Haluk Balüken… Gültan Kışanak… Fırat Anlı… sau Republicanii Akın Atalay, Murat Sabuncu, Kadri Gürsel, Güray Öz, Hakan Kara, Turhan Günay, Musa Kart, Önder Çelik, Bülent Utku, Mustafa Kemal Güngör.
Despre libertate nu poate fi vorba, dar tortură , tortură psihologică în purul înţeles al cuvântului în secolul XXI ? E de neconceput ! Un strigăt de revoltă aruncat turcilor de pretutindeni şi lumii întregi.
