luni, octombrie 28, 2024

Ziua internaţională democraţiei, într-o lume a convulsiilor şi ameninţărilor

Fiind considerată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) o valoare universală, democrația este marcată în fiecare an, la 15 septembrie, fiind o oportunitate de a analiza stadiul democrației în lume.

ONU definește democrația ca pe un proces și în același timp ca pe un obiectiv sau ideal care nu poate fi atins fără participarea deplină a comunității internaționale, a guvernelor naționale, a societății civile și a indivizilor.

Elementele esențiale ale democrației sunt libertatea, respectarea drepturilor omului și organizarea de alegeri periodice și corecte, desfășurate prin sufragiu universal. Democrația furnizează, la rândul ei, un cadru natural pentru protecția și realizarea efectivă a drepturilor omului, scrie un.org.

Organizația internațională mai scoate de asemenea în evidență legătura indisolubilă dintre democrație și drepturile omului, arătând că elemente precum libertatea, respectarea drepturilor omului sau alegerile periodice și corecte sunt valori cuprinse și în Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) și completate de Convenția Internațională cu privire la drepturile civile și politice (1966), ambele documente ale ONU.

În acest sens, articolul 21 (3) din Declarația Universală Drepturilor Omului arată că „voința poporului trebuie să constituie baza puterii în stat; această voință trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc periodic prin sufragiu universal, egal și exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului”.

Tema din 2016 pentru marcarea Zilei internaționale a democrației este „Democrația și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”. Tema a fost aleasă ca urmare a adoptării, în 2015, de către toate cele 193 de state membre ale ONU a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, în centrul căreia se află obiectivele dezvoltării durabile și prin care se face apel la mobilizarea eforturilor în sensul luptei împotriva inegalităților și a schimbărilor climatice și al eradicării oricăror forme de sărăcie.

Ziua internațională a democrației a fost marcată pentru prima dată în 2008, decizia privind sărbătorirea acestei zile fiind luată de Adunarea Generală a ONU, la 8 noiembrie 2007, prin Rezoluția A/62/7, ca rezultat al unei propuneri avansate inițial de Qatar și de un grup de 8 state, printre care și România. Prin marcarea acestei zile, Națiunile Unite încurajează guvernele să consolideze programele naționale consacrate promovării și consolidării democrației. Acțiunile Organizației Națiunilor Unite se desfășoară pentru a sprijini eforturile guvernelor de a promova și consolida democrația și sunt întreprinse în conformitate cu Carta ONU și numai la cererea expresă a statelor membre în cauză.

ONU invită toate statele membre, organizațiile din sistemul Națiunilor Unite, organizațiile regionale și inter-guvernamentale, organizațiile non-guvernamentale și persoanele fizice să celebreze această zi, pentru a contribui la informarea și sensibilizarea publicului pentru promovarea și protejarea valorilor universale ale democrației.

Peste 20.000 de persoane l-au condus pe Fethullah Gülen pe ultimul drum. Condoleanțe din întreagă lume

Personalități proeminente, printre care politicieni, teologi și activiști, din întreaga lume au adus un omagiu învățăturilor și perspectivelor savantului Fethullah Gülen care au inspirat o mișcare socială globală.

Atac terorist în Ankara. 4 morți și 14 răniți: „Din păcate, avem martiri”

Presa turcească a raportat o explozie puternică la fața locului și a distribuit imagini cu un schimb de focuri de armă.

S-a stins un gânditor. O conștiință lucidă, altruistă și luminoasă. Fethullah Gulen.

Și  chiar dacă acești oameni sunt foarte  rari, chiar dacă sunt confruntați în mod major cu forțele răului și li se pun piedici cu nemiluita în viața lor, rolul lor în umanism este esențial.

Fost redactor Zaman, închis după 2016, despre Fethullah Gülen: „În ciuda tuturor persecuțiilor au urmărit principiile păcii”

Jurnalistul Abdülhamit Bilici, fostul redactor-șef al cotidianului Zaman, oferă o relatare amănunțită din complexul din Saylorsburg, Pennsylvania, unde influentul savant turco-islamic Fethullah Gülen a locuit în exil din 1999 până la moartea sa pe 20 octombrie 2024.

Turcia: Moartea clericului Fethullah Gülen declanșează un nou val de cenzură online

Autoritățile turce investighează cel puțin 177 de utilizatori ai rețelelor sociale din cauza postărilor lor despre regretatul savant islamic, Fethullah Gülen.

Reacții internaționale după moartea clericului Fethullah Gulen: „Să continue să inspire generațiile viitoare.”

Mai multe personalități naționale și internaționale au transmis mesaje după ce s-a aflat că Gülen a murit la ora 21:21, pe 20 octombrie, în spitalul unde fusese tratat de o perioadă.

Clericul turc Fethullah Gülen va fi condus pe ultimul drum în SUA: „Este un gânditor religios și intelectual remarcabil”

O slujbă de rugăciune funerară a fost programată joi după-amiază în comitatul Sussex, New Jersey. Alliance for Shared Values, un grup cu sediul în New York care promovează munca lui Gülen în SUA, a declarat că sunt așteptați să participe mii de persoane îndoliate.