Sărbătoarea aminteşte de vremurile când ciobanii coborau de la munte, în preajma Sântiliei, pentru a-şi alege nevestele, iar în cadrul acesteia au fost prezentate obiceiurile de nuntă specifice zonei, cum ar fi cerutul miresei, bărbieritul mirelui, ruperea colacului, descălţatul naşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului.
Obiceiurile tradiționale de nuntă ale românilor din Covasna – Voinești au fost prezentate la Nedeia mocănească din Valea Zânelor, una dintre cele mai vechi și populare sărbători din zonă. Alaiul de nuntă, cu cai și căruțe împodobite, a pornit, ca în fiecare an, din fața Bisericii ortodoxe din Voinești, după ce a primit binecuvântarea preotului, iar petrecerea a avut loc la casa nedeii.
Sărbătoarea amintește de vremurile când ciobanii coborau de la munte, în preajma Sântiliei, pentru a-și alege nevestele, iar în cadrul acesteia au fost prezentate obiceiurile de nuntă specifice zonei, cum ar fi cerutul miresei, bărbieritul mirelui, ruperea colacului, descălțatul nașilor, trânta voinicilor și ridicatul bolovanului.
Fiecare moment are o semnificație și un rost aparte, a explicat vornicul. Spre exemplu, dacă mireasa scoate mai iute opinca nașei din picior atunci înseamnă că femeia va avea ultimul cuvânt în casă, dacă paiele aprinse aruncate la picioarele tinerilor însurăței în timp ce dansează se sting repede înseamnă că nu vor avea certuri în familie, iar ruperea colacului deasupra capului miresei și împărțirea lui în patru zări e de bun augur pentru viitorii părinți, existând credința că vor avea urmași sănătoși, viguroși și, desigur, mocani. ”Este o tradiție foarte veche, datează din anul 1500 și ceva. (…) Era sărbătoarea ciobanilor care coborau de la munte pentru câteva zile pentru a-și alege soțiile. (…) Pețitorul îi oferea fetei alese o păpușă de caș, iar ea, ca răspuns, îi oferea un fir de busuioc. Apoi intrau în horă, dansau împreună Sântilia, apoi mai chefuiau câteva zile, după care ciobanii urcau la munte și când se întorceau făceau nunțile. (…) Am încercat să ducem tradițiile mai departe, să nu le pierdem, pentru că au o valoare foarte mare pentru noi. La Sântilie, câțiva actori joacă rolul mirelui și miresei, dar la nunțile din Voinești încă se mai păstrează aceste tradiții”. Dorel Lungu, unul dintre membrii comunității locale, a precizat că ”actorii” care interpretează rolul mirelui și al miresei sunt aleși dintre tinerii care se vor căsători anul viitor. Nuntașii, dar și turiștii care au venit duminică la nedeie au fost cinstiți cu cozonac și vin și au putut degusta produsele tradiționale ale crescătorilor de oi din zonă — urdă, pastramă de oaie, tochitură de miel la ceaun sau bulz cu brânză copt pe jar.
Ioan Rusu, cioban din tată în fiu, recunoaște că meseria aceasta nu e una ușoară, iar tinerii din ziua de azi nici nu se gândesc să lucreze la stână.
”De când mă știu, de mic copil am lucrat la stână, ne-am tras din neam de ciobani și sperăm să dăm mai departe meseria și copiilor noștri. (…) E foarte greu să fii cioban, nu poate face oricine meseria asta, trebuie să fii născut pentru asta. E o viață grea, singurătatea, vremuri grele (…), iar afacerile merg din ce în ce mai greu. Nu se mai caută nici brânza, nici mielul, nu mai au preț, e tot mai rău, după cum se vede, în meseria asta. Încet, încet se pierde (…), dacă ne ducem noi, generația asta, se duce, pentru că ăstora tineri nu le place, pleacă în străinătate”.AGERPRES
