Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan a spus că Turcia va pune veto aderarea ambelor țări la NATO atâta timp cât Suedia și Finlanda nu sprijină organizațiile teroriste care desfășoară activități împotriva Turciei și embargoul asupra armelor împotriva Turciei nu este ridicat.
În timp ce Erdogan spune acest lucru, Suedia găzduiește Operațiunile Baltice (BALTOPS-22), cel mai mare exercițiu NATO din Marea Baltică, la care Turcia și Finlanda participă activ. În aceste circumstanțe, ar putea Erdoğan să pună veto cererilor Suediei și Finlandei de aderare la NATO? Cât de importantă este apartenența Finlandei și a Suediei la NATO?
Invazia neprovocată și nejustificată de către Rusia a Ucrainei a schimbat preocupările de securitate ale țărilor europene. Finlanda și Suedia și-au depus simultan cererile oficiale de aderare la NATO, pe 18 mai 2022. Aderarea acestor două țări nordice la NATO are, fără îndoială, potențialul de a schimba arhitectura de securitate europeană în multe feluri. Pe termen mediu, însă, ar putea avea un impact semnificativ asupra unei zone complet diferite, și anume Arctica.
De ce este regiunea arctică critică?
Regiunea arctică, dominată de o ordine relativ calmă și cooperantă, a devenit o regiune de mare competiție de putere datorită metalelor rare, gazelor naturale bogate, zăcămintelor de petrol și, cel mai important, liniilor maritime de comunicații care au devenit active din cauza gheții topite în Oceanul Arctic.
Rusia și-a sporit prezența în Arctica pentru a-și extinde influența politică. Armata rusă are sediul în Peninsula Kola, unde se află Flota Rusă de Nord, o bază aeriană și o instalație submarină. Armata a reactivat 50 de construcții militare din epoca sovietică pe teritoriul arctic.
Rusia este, de asemenea, foarte dependentă de resursele energetice arctice, 80% din gazele sale naturale și 17% din petrolul său provenind din regiune. În 2014, politica militară a Rusiei a inclus pentru prima dată sintagma „apărarea intereselor Rusiei în Arctica”.
Sancțiunile impuse de țările occidentale din cauza anexării Crimeei de către Rusia, în 2014, au dus la dezvoltarea relațiilor dintre Rusia și China. Profitând de relația sa în creștere cu Rusia, China a urmat o politică care să-i permită să exercite influență în regiune prin națiunea arctică a Rusiei.
China intenționează să folosească Pasajul de Nord, care trece prin zona economică exclusivă a Rusiei din Arctica, ca o rută maritimă alternativă între Asia, America de Nord și Europa pentru a ocoli SUA dominația navală asupra liniilor maritime de comunicație, precum strâmtoarea Malacca.
Drum al Mătăsii Polare
Oficialii ruși și chinezi plănuiesc să transforme Ruta Mării Nordului (NSR), pasajul navei arctice a Rusiei, într-un „Drum al Mătăsii Polare”, care ar scurta timpul de navigație între Europa și Asia. Rutele comerciale arctice au fost incluse în mod oficial în Inițiativa Belt and Road în 2017. Relațiile înfloritoare dintre Rusia și China au culminat cu investiții semnificative în proiecte precum gazul natural lichefiat Yamal și următorul său, Arctic-2 LNG, acorduri de export de gaze din Siberia în China.
Xi și Vladimir Putin au anunțat, într-o declarație comună, că cele două țări au convenit asupra unei „cooperări practice constant intense pentru dezvoltarea durabilă a Arcticii” în februarie 2022 și au cerut tuturor țărilor să coopereze în „dezvoltarea și utilizarea rutelor arctice”.
Statele Unite au recunoscut importanța geopolitică a Arcticii și rolul său în competiția marilor puteri și au rezistat încercărilor Rusiei de a obține controlul suveran complet asupra NSR. În timp ce Rusia își sporește prezența militară în regiunea arctică, nu a existat un consens între membrii NATO cu privire la măsurile militare care ar trebui luate pentru a contrabalansa puterea militară a Rusiei în regiunea arctică. Unii membri au susținut că NATO nu ar trebui să intervină în regiune pentru că ar crește tensiunile. Cu toate acestea, atitudinea agresivă a Rusiei față de Ucraina a schimbat această situație.
SUA au nevoie de Suedia și Finlanda (în NATO) ca contragreutate față de Rusia și China în Arctică.
Aderarea Finlandei și a Suediei va facilita dezvoltarea de către NATO a unei strategii militare cuprinzătoare pentru regiunea arctică. Importanța geopolitică din ce în ce mai mare a regiunii arctice și cererile Finlandei și Suediei de aderare la NATO vor determina NATO să acorde mai multă importanță zonei. În iunie, NATO este de așteptat să adopte un nou concept strategic la Summit-ul de la Madrid. Acesta va oferi, fără îndoială, liniile directoare pentru NATO pentru cel puțin un deceniu. De asemenea, este probabil să conțină principiile de bază care vor ghida acțiunile în regiunea arctică.
Prin extinderea cooperării cu Rusia, China dorește să folosească în mod eficient Pasajul de Nord pentru comerțul dintre Asia, Europa și America de Nord, dar numai pentru a reduce SUA. controlul puterii navale asupra liniilor maritime globale de comunicații. Cu toate acestea, S.U.A. va avea un control mai eficient prin utilizarea NATO în regiunea arctică datorită apartenenței Suediei și Finlandei la NATO. În acest fel, S.U.A. intenționează să fie activ în regiunea arctică cu puterea sa navală sub umbrela NATO și să își continue controlul asupra liniilor maritime de comunicații mondiale.
Concluzie
Regiunea arctică va oferi un avantaj puterii care o controlează în competiția marilor puteri. Din acest motiv, S.U.A. vrea să fie cea mai influentă putere din regiunea arctică. Odată cu aderarea Suediei și Finlandei la NATO, toți membrii Consiliului Arctic, constând din Canada, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Rusia, Suedia și SUA, devin membri NATO, cu excepția Rusiei. Consiliul Arctic stabilește politica față de regiunea arctică. Prin urmare, apartenența la NATO a ambelor țări este de mare importanță pentru SUA. Turcia singură nu are puterea de a se opune cererilor de aderare ale acestor țări. SUA. și alte țări membre NATO știu că poziția lui Erdogan vizează obținerea de concesii din partea S.U.A. și U.E. țări pentru a-și continua viața politică. Ori de câte ori Erdoğan ridică vocea și spune că nu o va face, există un târg în fundal, iar dacă Erdogan obține ceea ce își dorește, va face o întoarcere.
14 aliați NATO împreună cu două țări partenere NATO, Finlanda și Suedia, participă în prezent la exercițiul BALTOPS 22 cu peste 45 de nave, peste 75 de avioane și 7.500 de personal. Acest exercițiu anual de prim rang axat pe maritim a început de la Stockholm, Suedia, pe 5 iunie. Are loc în regiunea Mării Baltice în perioada 5-17 iunie 2022. Națiunile participante includ Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Suedia, Turcia, Statele Unite ale Americii. Regatul Unit și Statele Unite. BALTOPS 22 are loc în Suedia și marchează cu 500 de ani de existență a Marinei Suedeze.
Dacă Erdogan ar fi acceptat cererile de aderare a Suediei și Finlandei, deoarece aceste țări sprijină terorismul, el ar încerca să împiedice acele țări să participe la exercițiul BALTOPS-22, sau Turcia și-ar retrage forțele pentru că acele țări au participat la exercițiu. Erdogan nu a făcut acest lucru, iar aeronavele turcești participă acum activ la exercițiul BALTOPS-22 cu avioanele de luptă din țările în cauză.
Participarea la BALTOPS-22 împreună cu Suedia și Finlanda arată că Erdoğan dorește să negocieze; știe foarte bine că în cele din urmă va vota pentru apartenența ambelor țări.
* Fatih Yurtsever este un fost ofițer de marină în forțele armate turcești. El folosește un pseudonim din motive de securitate.
