Decretele semnate de președintele turc după puciul eșuat din 2016 a însemnat afundarea în sărăcie și mizerie a peste un milion de turci.
Timp de cinci ani în care vocile politice dominante i-au numit „teroriști”, „trădători” și i-au portretizat ca pericolul principal al societății turcești, un partid din opoziție a început un proiect prin care dorește reintegrarea în societate a sutelor de mii de turci care au fost epurați de sistem.
Partidul republican, CHP, a început să organizeze în ultimele luni, întâlniri în mai multe orașe precum Izmir, Istanbul, Konya și Aydin pentru a asculta provocării prin care au trecut turcii concediați prin decret, în ultimii cinci, cu scopul de a face un raport pe care să-l introducă în parlament și a reintroduce oamenii în sistem, de a le oferii locurile de muncă și investigați din nou în conformitate cu legea.
Președintele CHP, al provinciei Eskişehir, Recep Taşel, a declarat că, după declararea stării de urgență pe 20 iulie 2016, aproximativ 130 de mii de cetățeni care lucrau în sectorul public au fost disponibilizați de la locul de muncă, rețelele sociale și cercurile sociale cu decretele prezidențiale.
„Au avut dificultăți în a răspunde copiilor, soților și rudelor lor. Au fost chiar împiedicați să lucreze la un loc de muncă. Au fost stigmatizați de guvern”, afirmă Recep Taşel, conform Sozcu.com.tr
Münir Korkmaz, președintele Uniunii platformelor pentru decretele-lege, cu care colaborează partidul politic, CHP a făcut declarații pe această temă.
„Suntem cetățeni care au suferit 132 de tipuri de abuzuri ale drepturilor, aproximativ 100 dintre prietenii noștri s-au sinucis, aproximativ 800 dintre prietenii noștri au murit după ce s-au îmbolnăvit în urma persecuției decretelor statutare, nu au fost angajați nicăieri, au fost supuși izolare socială”, explică președintele.
Observând că există oameni în fiecare cartier care au fost victime ale epurării, Korkmaz a subliniat dificultatea proiectului.
„Nu este ușor. Veți vedea ce filmăm de 5 ani, puțin mai târziu. Aeastă ultimă serie de întâlniri organizate de CHP este foarte semnificativă și o susținem până la capăt. Ei bine, știm asta. Este o crimă să ceri democrație, pace și dreptate în această țară. Prin urmare, există un efort în mass-media pentru a discredita conținutul acestor întâlniri, dar CHP acționează cu adevărat cu curaj în această problemă”, marchează oficialul.
De la legende la nulități
Un exemplu al nivelului în care statul încearcă să șteargă întreaga existență a turcilor prin decrete guvernamentale sunt faimoșii fotbaliști, Hakan Șukur și Arif Erdem.
Conform decretului nr. 692 publicat în numărul duplicat al Monitorului Oficial, s-au retras medaliile acordate foştilor fotbalişti și orice gol marcat de aceștia. De asemenea, pozele cu aceștia și istoricul lor au fost șterse din sfera publică.
Din cauza persecuțiilor regimului președintelui turc, Recep Erdogan, Hakan Șukur se află în autoexil în SUA, de unde postează frecvent videouri pe canal său de Youtube, unde are aproape 50 de mii de urmăritori. Șukur, care a jucat alături Hagi la echipa de fotbal turcească, Galatasay, colaborează în prezent cu Uber.
Șters din istoricul instituției
Un alt caz care oglindește dorința statului de a-i elimina din societate pe cei demiși prin puterea decretului este cazului prefectului din Bursa, din 2007 până în 2013, Şahabettin Harput, a cărui nume și imagini nici măcar nu apare pe lista oficială de pe site-ul provinciei.
Autoritățile turce l-a anchetat împreună cu alți 47 inculpați, printre care și doi membrii ai Curții Constituționale, și l-a condamnat la șase ani și trei luni de închisoare pentru „calitate de membru al unei organizații teroriste armate.
Delegația a decis arestul la domiciliu pentru Harput, cu cătușă electronică, sub acuzația de „dirijare a unei organizații teroriste”.
Zeci de Decrete Prezidențiale (KHK) au fost emise de președinte cu atribuțiile acordate de Statul de Urgență (OHAL) declarate după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. În timpul stării de urgență de 2 ani, zeci de mii de persoane au fost concediate, reținute sau arestate, iar pașapoartele a zeci de mii au fost anulate.
Cel puțin 125.678 de funcționari publici au fost demiși în timpul stării de urgență.
Potrivit Raportului de Activitate al Comisiei de Investigare a Procedurilor de Stare de Urgență publicat în ianuarie 2020, cu decretele de urgență au fost luate 131.922 de „măsuri”și fost demiși cel puțin 125.678 de funcționari publici, 2.761 de instituții și organizații au fost închise.
