Un locotenent care a participat la puciul eșuat a povestit pentru prima dată într-un interviu exclusiv pentru Euronews, despre seara de 15 iulie 2016.
Pe 15 iulie, Muhammed Emin Gundogdu, pe atunci în vârstă de 23 de ani, își împachetase gențile și se pregătea de o călătorie acasă pentru a-și vizita familia, când comandantul său Muhlis Kocak a trimis un mesaj pe un grup WhatsApp anunțând o ședință de pregătire nocturnă obligatorie în acea seară. Astfel, Gundogdu și-a anulat călătoria planificată.
„Comandantul nostru nu a apărut în noaptea aceea”, a spus bărbatul.
Gundogdu a povestit cum soldații s-au întrebat dacă au fost atacați de așa-numitul Stat Islamic sau de alte grupuri radicale.Au fost, apoi, expediați în diverse locații. Patruzeci au fost trimiși la palatul prezidențial al președintelui Recep Tayyip Erdogan și desemnați să-l protejeze.
Deși a murit apărând palatul prezidențial, a fost numit trădător
Acești soldați au fost poziționați la baza Comandamentului Jandarmeriei, vizavi de palat și, mai târziu, acuzați că ar fi încercat să-l omoare pe președinte.
Printre cei 36 de „putchiști” omorâți în acea noapte erau prietenii lui Gundogdu, Abdulkadir Karaagac și Ramazan Erdogan.
“Au murit crezând că apără palatul prezidențial” a subliniat fostul locotenent.
Guvernul a refuzat să ofere familiei sale informații despre corpul lui Karaagac. După 15 zile, l-au localizat într-un cort din campusul unei unități medico-legale.
„L-au numit trădător, deși a fost unul dintre cei mai buni oameni pe care i-am cunoscut în viața mea”, a spus bărbatul.
După ce i s-a refuzat permisiunea de a-și îngropa fiul în cimitirul local, familia lui Karaagac l-a îngropat pe un munte, într-un mormânt nemarcat.
Soldat bătut până la moarte
Într-un alt caz, cadetul de 21 de ani, Murat Tekin, a fost bătut până la moarte de o gloată civilă furioasă în Istanbul, după ce civilii au ieșit în apărarea guvernului.
În noaptea de 15 iulie, Gundogdu a fost însărcinat să-și apere postul de comandă al Academiei de Gardă a Jandarmeriei care adăpostea un număr mare de arme, inclusiv tancuri și elicoptere.
El spune că a aflat despre o lovitură de stat militară împotriva guvernului Erdogan mai târziu, atunci când premierul Binali Yildirim a făcut un anunț la televizor în jurul orei 23:00.
„Nu ne-a fost permis să ieșim de la bază. Am crezut că comandanții noștri sunt anti-lovitură de stat” a povestit bărbatul.
În jurul orei de 1 dimineața, după ce nu s-a întâmplat nimic pe bază, soldații s-au retras în căminele lor. Gundogdu spune că a dormit câteva ore înainte de a fi trezit de sunetul împușcăturilor în jurul orei 6 dimineața.
„Colonelul Veli Tire și zece dintre oamenii săi au amenințat că împușcă pe oricine încearcă să părăsească baza”, își amintește tânărul.
Apoi, a apărut comandantul lui Gundogdu, Kocak, arătând pușca spre soldați. Când nimeni nu a răspuns, comandantul a pus arma jos, s-a așezat cu bărbații și le-a spus că un grup de soldați au încercat o lovitură de stat. Soldații au insistat să nu fie implicați, dar tot au fost trimiși.
Transferați într-un graj de cai și puși să îngenuncheze
„Eram 300 de bărbați, înarmați complet, fiind reținuți de 10 bărbați doar cu pistoale, dar nu am făcut nimic. Am urmat instrucțiunile. ”
Întrucât nu existau suficiente cătușe pentru 300 de soldați, Gundogdu spune că s-au ajutat prin a se strânge reciproc cu propriile coliere. El spune că au fost siguri că totul va fi clarificat la secția de poliție și că vor fi eliberați în curând.
În schimb, au fost transferați într-un grajd de cai din Ankara, unde au fost obligați să se dezbrace și să îngenuncheze pe rând. El spune că locul era murdar și mirosul greațos.
Gundogdu relatează că toată lumea a fost bătută și torturată. Au fost și fotografiați.
O fotografie a fost publicată într-un ziar turc, după lovitura de stat eșuată, în care apar șiruri de bărbați dezbrăcați parțial, cu mâinile legate la spate, îngenunchiați într-un grajd de cai, după ce au fost reținuți de poliție. Printre aceștia s-a numărat și Gundogdu.
Când s-au plâns, unul dintre ofițerii de poliție le-a spus: „Sunteți trădători, mulțumiți că sunteți încă în viață”.
Concediat. Închis. Discriminat
După două zile în grajd, au fost trimiși la un alt complex sportiv pentru încă patru zile înainte de a fi închiși timp de nouă luni în arest preventiv.
În 2018, Gundogdu spune că a fost prins încercând să scape din Turcia, rezultând ca atare o pedeapsă de încă 13 luni în spatele gratiilor.
„Nu numai că m-au demis de la postul meu și m-au închis dar, de asemenea, m-au discriminat în societate. M-au împiedicat să am un alt loc de muncă. Rudele mele au întrerupt relațiile cu mine. Vecinii noștri mi-au abuzat verbal familia și pe mine, numindu-ne trădători. “, a povestit tânărul.
Fuga în Germania
În luna ianuarie a acestui an, a reușit să scape în Grecia. De acolo, a călătorit în Germania, unde, potrivit agenției guvernamentale a țării pentru migranți și refugiați (BAMF), se numără printre cei peste 39.000 de cetățeni turci care au solicitat azil acolo din 2016.
În iunie a acestui an, armata turcă a demis 4.562 din personal, ducând numărul total la 19.583, potrivit ministrului Apărării, Hulusi Akar.
„Scopul nostru este de a scoate teroriștii din rândurile noastre și de a nu permite nici măcar unui singur trădător să poarte această glorioasă uniformă militară”, a spus Akar, într-o declarație din 3 iunie.
Închisoare pe viața pentru un mesaje pe WhatsApp
Săptămâna trecută, un procuror turc a recomandat închisoarea pe viață pentru Gundogdu. Drept dovadă, el a indicat un mesaj WhatsApp pe care Gundogdu îl trimisese pe 15 iulie, care scria: „Nu știm nimic. Așteptăm la intrarea [a bazei] înarmați și gata. Să nu împărtășim nimic de aici. ”
Puciul eșuat – un joc al guvernului
Gundogdu susține că tentativa de lovitură de stat a fost un joc conceput de guvern pentru „înlăturarea obstacolelor dictaturii lui Erdogan”.
El spune că nu a vrut niciodată să părăsească Turcia, dar nu a mai avut de ales.
„Nu aveam dreptul să trăiesc o viață normală în țara mea.”, a susținut bărbatul.
Tentativa de lovitură de stat din 15 iulie a condus la moartea a 251 de persoane, iar 2.200 au fost răniți. Guvernul turc a acuzat mișcarea Gulen (un grup musulman condus de clericul american Fethullah Gulen) că se află în spatele încercării, etichetându-i „Organizația teroristă Fethullah” (FETO).
De la lovitura de stat eșuată, mai mult de 500.000 de oameni au fost reținuți, potrivit unei surse guvernamentale, și peste 150.000 au fost destituiți de la locul de muncă. Alte mii au fugit din țară, inclusiv ofițeri de securitate, judecători, procurori, funcționari publici, profesori, medici universitari și jurnaliști. Soldații și cadeții militari, unii în vârstă de 17 ani, au fost prinși și închiși. Mulți au primit sentințe pe viață.
