Uniunea Europeană opreşte programul pentru Ucraina de finanţare a construirii şi modernizării de puncte de trecere a frontierei, adâncind îndoielile cu privire la capacitatea autorităţilor de la Kiev de a întreprinde reforme în schimbul asistenţei europene de miliarde de euro, notează agenţia Reuters într-un material transmis marţi.
Proiectul se referea la şase puncte de trecere a frontierei ucrainene cu graniţele estice ale UE, fiind lansat în 2014, după ce Uniunea Europeană i-a susţinut pe liderii pro-occidentali de la Kiev în timpul crizei din Crimeea.
Programul viza să contribuie la integrarea economiei Ucrainei cu cele ale ţărilor vecine prin construirea sau modernizarea unor puncte de trecere a frontierei cu Polonia, Ungaria, Slovacia şi România. Obiectivul era de a reduce timpii petrecuţi la punctele de trecere şi a îmbunătăţi procedurile vamale.
Proiectele au eşuat însă după o serie de întârzieri, greşeli şi depăşiri de costuri în care au fost implicaţi oficiali locali şi contractori, conform unei corespondenţe interne a guvernului ucrainean şi celei dintre Comisia Europeană şi autorităţile de la Kiev, puse la dispoziţie de o sursă guvernamentală.
”În urma evaluării noastre, am concluzionat că proiectele nu pot fi finalizate la termen. Cele şase proiecte sunt acum pe cale de a fi închise, iar banii necheltuiţi, rambursaţi”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al UE.
”Există o certă oboseală în ce priveşte Ucraina. Oamenii sunt exasperaţi de lipsa reformelor, în special de corupţie. Lucrurile au intrat în impas”, a declarat un oficial european de rang înalt, implicat în negocierile cu Kievul. El a subliniat însă că UE va continua să sprijine Ucraina, care rămâne fragilă după patru ani de la anexarea Crimeei de către Rusia şi după ce separatişti pro-ruşi au declanşat o rebeliune în estul ţării.
La sfârşitul lui 2017, niciunul din cele şase proiecte de puncte de control nu a fost finalizat, chiar dacă UE a pus la dispoziţie 29,2 milioane de euro.
Biroul preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko nu a răspuns unei solicitări de a comenta decizia UE de a închide acest proiecte, precum şi despre potenţialul efect negativ asupra imaginii Ucrainei în străinătate.
Serviciul Fiscal de Stat (DFS), autoritatea care superviza proiectele de partea ucraineană, a afirmat că de vină pentru întârzieri sunt schimbările de personal, timpul lung de atribuire a contractelor şi de obţinere a aprobărilor pentru modificări.
Roman Nasirov, fost şef al DFS din mai 2015 până la 31 ianuarie acest an, când a fost demis din motive fără legătură cu proiectele, a declarat într-un interviu că acestea au fost complicate de faptul că Ucraina nu reuşea uneori să pună la dispoziţie partea de cofinanţare.
Cel mai mare contract, pentru două puncte de control, a fost acordat firmei Energomontajventiliaţia, specializată în instalarea de unităţi de ventilare în clădiri.Într-o discuţie cu reporterul agenţiei Reuters în octombrie, directorul financiar al Energomontajventiliaţia, Serhii Romandenko, a dat vina pe obstrucţiile oficialilor ucraineni şi europeni pentru eşecul de a termina cele două puncte de control prevăzute la graniţa cu România.
”Punctele de control Diakivţi şi Krasnoilsk sunt terminate în proporţie de 80-85%, dar până azi nu am primit niciun sfanţ”, a declarat el pentru Reuters.
DSF afirmă că nu a plătit bani companiei pentru că aceasta nu i-a pus la dispoziţie documentele care să ateste finalizarea lucrărilor. De altfel, documente ale justiţiei arată că firma a pierdut procesul intentat DSF.
Încă din martie 2016, oficialii UE care monitorizau progresele realizate la punctele de trecere a frontierei cu România au început să se arate îngrijoraţi. Ingrid Bucşă, administrator senior în programul comun UE-Ucraina responsabil cu aceste proiecte, i-a scris lui Nasirov după ce DSF solicitase o creştere de două ori a preţului de construcţie. DSF mai solicita ca o parte din lucrări să fie transferate într-o a doua fază care urma încă să fie aprobată.
