Acesta este de departe cel mai important eveniment politic al momentului. Au fost declaraţii fundamentale, care vor privi soarta Europei şi a lumii în perioada următoare. Din păcate, privirea jurnaliştilor s-a concentrat pe evenimente mai degrabă „mondene” şi confruntări punctuale care dau satisfacţie presei prin inedit sau, cum s-a mai spus, „circ mediatic”, precum confruntarea dintre Premierul israelian şi reprezentantul iranian. Spicuim doar trei episoade din acest maraton securitar care ar trebui să preocupe mult mai mult cetăţenii şi deopotrivă oficialii, pe fundalul marilor confruntări internaţionale ale momentului.
1.Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea desfăşurării unei misiuni de pace a ONU în estul Ucrainei în timpul apropiat, într-o declaraţie făcută în marja Conferinţei de securitate de la Munchen, în care a apreciat că nu prea s-a avansat în deblocarea situaţiei din regiunea Donbas, potrivit dpa.
Ministrul de externe german Sigmar Gabriel evocase anterior o iniţiativă a preşedintelui rus Vladimir Putin, care propunea o misiune a ONU în Donbas, adăugând că, dacă acest lucru ar reuşi, aceasta ar fi un motiv pentru a începe reducerea sancţiunilor împotriva Rusiei.Stoltenberg a spus că este important să continuăm cu această chestiune (a misiunii ONU), dar că „avem nevoie de progrese mai mari în privinţa aplicării Acordului de la Minsk”. În 2014, un acord între Ucraina, Rusia şi reprezentanţi ai rebelilor separatişti din cele două regiuni din est nu a reuşit să oprească luptele din Doneţk şi Lugansk.
Potrivit lui Stoltenberg, acest conflict a fost principalul motiv al deteriorării relaţiilor dintre NATO şi Rusia.Planul lui Putin privind misiunea ONU vizează protejarea observatorilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi ar urma să fie desfăşurată în Donbas în baza Acordului de la Minsk.
2.Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a criticat modul în care Ucraina este confruntată cu o „alegere falsă” – fie să aibă relaţii bune cu Uniunea Europeană, fie cu Rusia.
„Noi mai mult decât oricare altă ţară dorim ca această criză să fie rezolvată”, a spus el, acuzând guvernul preşedintelui Petro Poroşenko de sabotarea eforturilor de pace în aşa-zisul format Normandia, care include Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina.Aproximativ 10.000 de persoane au fost ucise în conflictul din estul Ucrainei din 2014 până în prezent, potrivit unor estimări ale ONU. Influenţa crescândă a Rusiei este tratată într-un context negativ, în timp ce Moscova doreşte sa fie un partener de încredere, potrivit şefului diplomaţiei ruse. „Suntem pregătiţi să intrăm într-un dialog deschis, caracterizat prin respect”, a adăugat el.Serghei Lavrov a lansat un apel la o cooperare mai mare cu UE pentru rezolvarea conflictelor internaţionale, precum cele din Orientul Mijlociu.”Ne-ar place să avem o Uniune Europeană predictibilă şi puternică, dat fiindcă este un actor responsabil pe arena politică internaţională”, a spus el.
3. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat duminică Iranul în legătură cu orice agresiune, arătând un fragment prezentat ca o bucată dintr-o dronă care ar fi provenit din Siria, doborâtă săptămâna trecută deasupra teritoriului israelian, relatează AFP. „Nu testaţi determinarea Israelului!”, a declarat Netanyahu la Conferinţa de Securitate de la Munchen, după care i-a adresat un mesaj ministrului iranian de externe Javad Zarif, arătând fragmentul de dronă.
„Uitaţi un capăt de dronă iraniană! Domnul Zarif, îl recunoaşteţi? Ar trebui să îl recunoaşteţi, pentru că este al dumneavoastră!”, a spus şeful guvernului israelian. Netanyahu a lansat de asemenea un atac personal la adresa lui Zarif, acuzându-l că „minte cu elocvenţă”. În replică, într-o declaraţie de presă susţinută mai târziu tot la Conferinţa de Securitate de la Munchen, Javad Zarif a calificat drept un ‘circ caricatural’ intervenţia lui Netanyahu. „Aţi asistat la un circ caricatural în această dimineaţă, care nu merită nici măcar onoarea unui răspuns”, a spus şeful diplomaţiei iraniene.
Israelul afirmă că a doborât drona deasupra teritoriului său. Ca represalii, forţele aeriene israeliene au distrus baza din Siria de unde ar fi fost lansată drona. Totuşi, un avion F-16 israelian a fost doborât în cursul operaţiunii, o premieră după 1982, ceea ce a dus la raiduri împotriva unor presupuse ţinte siriene şi iraniene în Siria.
