Ministrul Culturii şi Identiăţii Naţionale:Voi iniția din poziția de senator reformarea legii AGERPRES; are legătură cu un principiu, nu cu un director.
„Am declarat public că îmi doresc ca AGERPRES, împreună cu TVR și SRR, să reprezinte organisme profesioniste de comunicare ale statului român, egale unele cu altele și cu o subordonare politică cât mai redusă (nu cred că se poate crea un mecanism de funcționare fără implicare politică, Parlamentul trebuie să joace un rol). Voi iniția, din poziția de senator, reformarea legii de funcționare a AGERPRES, conform celor de mai sus”, a afirmat, într-un comunicat transmis AGERPRES, Romașcanu.
Precizările ministrului Culturii survin „reacțiilor apărute în ultimele zile în spațiul public cu privire la proiectul pentru modificarea Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES”, fiind considerate de acesta „utile pentru buna lămurire a publicului asupra acestor modificări”.
„Constatăm în ultimele zile o serie de luări de poziție din partea diferitelor organizații sindicale interne, a unor organizații internaționale, dar și din partea conducerii AGERPRES, privind ceea ce numesc dumnealor o încercare de subordonare politică a AGERPRES. Deși, în calitate de inițiator, puteam întregi perspectiva asupra acestor modificări, nu am fost contactat de nicio parte implicată și nici de către presă”, a adăugat Romașcanu.
Potrivit ministrului Lucian Romașcanu, „în primul rând, trebuie bine înțeles contextul”.
„În acest moment, în conformitate cu Legea nr. 19/2003, nu există posibilitatea demiterii din niciun motiv profesional a directorului general AGERPRES, indiferent de performanțele acestuia. Poate părăsi funcția, conform art. 15, doar în cazul imposibilității exercitării acesteia mai mult de 6 luni, dacă este condamnat definitiv (nici măcar urmărirea penală nu poate avea efect), în caz de incompatibilitate sau prin demisie. Asemenea grad de inamovibilitate nu are precedent în nicio funcție publică și am considerat, spunem noi pe bună dreptate, că este o situație care trebuie remediată. Am decis că singurul mod în care putem corecta acest fapt este amendarea legii în sensul Legii 41/1994, și anume prin votarea raportului de activitate în Parlament, organism care votează și validarea propunerii primului-ministru pentru poziția de director general al AGERPRES”, a explicat Romașcanu.
El a menționat că Legea nr. 41/1994, care reglementează SRTv și SRR, „cu scăderile ei”, funcționează de 23 de ani și „poate fi un exemplu rezonabil și pentru AGERPRES”.
„Politizarea este un argument ușor de folosit, totuși domnul Giboi și organizațiile profesionale nu au comentat asupra procedurii de numire, repet, propunere a primului-ministru, actor eminamente politic, și vot în Parlament, iarăși un organism politic (să nu uităm originea profesională a actualului apolitic director general, aceea de șef al biroului de presă al PSD). Am dovedit toată buna credință când am propus reformarea legii 41, respinsă de CCR pe motive marginale și care se va relua, într-o formă sau alta, în Parlament. (…) În concluzie, la acest moment, pentru a nu avea un director general inamovibil într-o instituție a statului, am decis inițierea acestor prime modificări. Are legătură cu un principiu și nu cu un director general, apolitic selectiv, oricum s-ar numi acesta”, a concluzionat ministrul Culturii, care semnează și ca senator, ex-președinte al Comisiei pentru cultură și media, Senatul României.
Directorul General al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Alexandru Ion Giboi, afirma, miercuri, într-o declarație de presă, că votul pozitiv pentru modificarea Legii nr. 19/2003 acordat de Comisia de cultură a Senatului reprezintă un răspuns la „ordinul politic de a subordona AGERPRES”.
„Comisia a votat acordarea unui raport pozitiv proiectului de lege. Probabil, ordinul politic de a subordona Agenția Națională de Presă AGERPRES a fost mai puternic decât argumentele profesionale, de bun-simț, pe care le-am prezentat în fața Comisiei, atât în nume propriu, cât și în numele MEDIASIND, EANA, FEJ, SEEMO. Nici semnalul de alarmă tras de Consiliul Europei, prin publicarea cazului AGERPRES pe platforma sa de susținere a protecției jurnalismului, cu nivelul doi de alertă, nu a putut sta în calea nevoii de control politic manifestată de inițiatorii proiectului de lege și asumată, la rândul lor, de senatorii prezenți la așa-zisa dezbatere”, a spus Giboi.
Președintele comisiei, Radu Preda, a susținut că, în momentul de față, „controlul strict al Parlamentului nu se poate face în niciun fel după prevederile legii din 2003”.
