Două milioane de pelerini din lumea întreagă sunt așteptați în această săptămână la Mecca, în vestul Arabiei Saudite, pentru a participa la marele pelerinaj musulman anual (30 august – 4 septembrie), considerat o datorie religioasă și, pentru unii, cea mai importantă călătorie din timpul vieții, informează AFP.
Evenimentul va fi marcat în acest an de revenirea iranienilor, absenți în 2016, și se va derula pe fondul crizei diplomatice din Golful Persic și al reculului înregistrat de organizația jihadistă Stat Islamic în fiefurile sale irakiene și siriene.
„Sunt atât de încântată, mulți oameni visează să vină aici. După ce părăsești acest loc, te simți mai împlinit din punct de vedere religios”, a declarat pentru AFP o femeie din Indonezia, Eni, în vârstă de 47 de ani, cu chipul acoperit de un voal de culoarea nisipului, decorat cu broderii din dantelă.
Țara ei furnizează cel mai important contingent de pelerini care vin la Mecca, iar compatrioții ei sunt foarte numeroși în aeroportul din Jeddah, la 80 de kilometri de Mecca, un punct de tranzit în aceste zile pentru zeci de mii de pelerini.
Cu capul plecat și lecturând Coranul, Eni pare să fie departe de vacarmul care o înconjoară. Căldura este sufocantă și picături de sudoare îi apar deasupra gurii.
„După primul meu pelerinaj la Mecca, am simțit că voiam să revin, pentru a mă simți mai aproape de El”, profetul Mahomed, spune Eni, înainte de a continua lectura versetelor.
Hajj, marele pelerinaj musulman, este considerat unul dintre cei cinci stâlpi ai islamului, pe care orice credincios din această religie trebuie să îl realizeze cel puțin o dată în viață, dacă dispune de mijloacele financiare necesare.
„Așteptăm în acest an aproximativ 2 milioane de pelerini”, a declarat pentru AFP directorul Departamentului pentru Hajj și Omra (micul pelerinaj), Abdelmajeed Mohammad Al-Afghani.
Ediția din 2017 va fi marcată de revenirea iranienilor, care au plătit un tribut greu după busculada produsă în 2015 la Mecca, în urma căreia aproape 2.300 de credincioși au murit, considerată cea mai gravă catastrofă in istoria hajjului.
Iranul a înregistrat 464 de morți și a protestat violent față de condițiile de organizare a pelerinajului de către Arabia Saudită. Acelui protest i s-a alăturat în ianuarie 2016 ruptura relațiilor diplomatice dintre cele două țări, după spagerea și jefuirea ambasadei saudite din Teheran de o mulțime de credincioși iranieni care au reacționat în acest fel după executarea în regatul saudit a unui lider religios șiit.
Toate aceste evenimente au determinat anul trecut absența pelerinilor iranieni la Mecca.
Dar, potrivit experților, nici autoritățile de la Ryad, nici cele de la Teheran, nu au interesul de a prelungi această situație. „Politizarea unui eveniment precum acesta nu aduce nimic bun”, a declarat Slimane Zeghidour, autorul cărții „La vie quotidienne a La Mecque de Mahomet a nos jours”.
„Politizarea pelerinajului” este o acuzație adeseori auzită în ultimele săptămâni. De aproape trei luni, Golful Persic este teatrul în care se desfășoară o criză profundă, între Arabia Saudită și aliații ei pe de-o parte și Qatarul pe de altă parte.
Primii reproșează micului emirat bogat în hidrocarburi „sprijinul” acordat grupărilor extremiste și „apropierea sa de Iranul șiit, marele rival regional al Arabiei Saudite sunnite”.
Boicotul impus Qatarului începând din 5 iunie, ce include închiderea legăturilor terestre, maritime și aeriene, a avut un anumit impact asupra călătoriilor asociate hajjului, deși Arabia Saudită a anunțat recent o relaxare a anumitor restricții.
În terminalul aeroportului din Jeddah, pelerinii merg grăbiți, pentru a nu se pierde de grupul lor.
„Sunt atât de fericit să particip la pelerinaj”, a spus Mohammed Said, un nigerian în vârstă de 43 de ani. Drapat cu două bucăți de pânză de un alb imaculat, necusute (Ihram), îmbrăcămintea tradițională a pelerinului musulman, el se pregătește pentru cel de-al treilea hajj din viața lui.
„Vreau să particip în fiecare an dacă voi avea mijloacele necesare. De fiecare dată e diferit, e ca și cum aș face asta pentru prima oară”.
„Pelerinul aleargă, se mișcă, trebuie să parcurgă mai multe etape: e foarte obositor fizic și mental, pentru că nu are timp să se gândească la criza din Golf, pentru el asta înseamnă literatură”, a spus Slimane Zeghidour. „Mulți dintre pelerini vin din Asia sau din Africa, departe de Orientul Mijlociu, și ajung într-un loc în care încearcă să uite de viețile lor”.
