Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) a fost înfiinţată cu eforturile cărturarilor din toate cele trei provincii mari care aveau să formeze România, a declarat preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop cu ocazia împlinirii a 200 de ani de învăţământ tehnic.
„Împlinim în acest an 200 de ani de la înfiinţarea Şcolii de Ingineri Hotarnici de pe lângă Mănăstirea Sfântul Sava, dar şi 330 de ani de când la Bucureşti se tipărea Biblia. O să mă întrebaţi ce legătură poate să aibă Biblia tipărită cu nişte mijloace tehnice excepţionale pentru acea vreme cu această universitate. Legături multe. În primul rând, Biblia de la Bucureşti a fost făcută prin eforturile reunite ale cărturarilor din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania şi vreau să vă amintesc că şcoala aceasta care a înflorit în 200 de ani, numită Politehnica, este înfiinţată cu eforturile cărturarilor din toate cele trei provincii mari care aveau să formeze România. (…) a afirmat Ioan Aurel Pop la UPB. El a amintit că mulţi ingineri – dascăli de prestigiu ai UPB – au fost membri ai Academiei Române şi chiar preşedinţi ai acestui for.
„Ei au adus în viaţa Academiei un lucru esenţial, şi anume măsura. Au adus măsura necesară vieţii, dar au adus şi mult prestigiu şi, paradoxal, pentru unii foarte multă cultură. Cei mai străluciţi ingineri au fost şi oamenii de cultură înaltă, cunoscători ai literaturii, artelor şi istoriei şi chiar creatori de opere literale, plastice şi muzicale”, a spus academicianul.
În opinia sa, pentru a avea ingineri buni, este nevoie de o educaţie preuniversitară echilibrată care să asigure o zestre de cunoştinţe adecvate, cu accent pe valorile general-umane şi pe culturală generală.
„Tradiţiile universităţii noastre sunt legate de înfiinţarea în anul 1818 de către Gheorghe Lazăr a primei şcoli tehnice superioare cu predare în limba română la Mănăstirea Sfântul Sava din Bucureşti. În cei 200 de ani, calitatea, etica, performanţele comunităţii de aici au reprezentat mereu un element central al tuturor realizărilor cu care ne putem mândri astăzi. Personalităţi cu nume răsunătoare au reuşit, deceniu după deceniu, să adauge file importante la istoria României şi să îndeplinească valori care dăinuie şi astăzi prin iniţiativele universităţii noastre. (…) În tot acest timp, un lucru a rămas constant – valorile care au ghidat comunitatea universităţii,”a amintit rectorul UPB, Mihnea Costoiu.
El a afirmat că de-a lungul celor două decenii, misiunea UPB a rămas aceeaşi – aceea de a forma caractere şi ingineri performanţi, de a crea şi aplica elemente tehnologice inovative cu impact pozitiv asupra societăţii.
„Aceste două secole au reunit sub această cupolă generoasă limbi şi confesiuni diferite, crezuri politice şi culturale diverse sub spiritul echităţii şi al egalităţii. (…) Cele 15 facultăţi, 80 de programe de licenţă şi 190 de programe de masterat – universitatea continuă să formeze ingineri generaţie după generaţie. Rata de angajare a absolvenţilor noştri în primul an după absolvire a depăşit proporţia de 90%”, a arătat rectorul.
Potrivit luni, în ultimul deceniu, peste 500 de milioane de euro au fost investiţi în infrastructura de cercetare şi în resursa umană, acest lucru reprezentând cea mai mare investiţie în educaţie din România. Totodată, în aceşti ani au fost construiţi peste 50.000 de metri pătraţi de clădiri noi şi infrastructură modernă.
„Aici avem o serie de parteneriate cu mediul socio-economic. O deschidere a universităţilor către mediul socio-economic – înţelegem poate mai bine nevoia de adaptare a ofertelor educaţionale la cerinţele reale ale societăţii. A treia prioritate este cea a dezvoltării. Se referă la rolul universităţilor ca motor al dezvoltării locale şi regionale. Pentru asta este nevoie de viziune şi asta este un lucru foarte dificil. Este nevoie de competenţă şi, slavă Domnului, în universităţile româneşti mai există încă. Este nevoie de coerenţă, la coerenţă nu suntem campioni. Nu s-a mai întâmplat să începem un an universitar fără a avea factor de decizie la conducerea educaţiei şi cercetării. Nu s-a mai întâmplat, după cunoştinţa mea, în nicio altă ţară să avem o separare artificială între învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică, poate o să reuşim să reglăm aceste aspecte. Am înţeles poate mai bine decât altă dată în An Centenar importanţa internaţionalizării activităţii universităţilor româneşti şi importanţa unităţii”, a mai spus Cîmpeanu.
El a afirmat că reprezintă o universitate de care este foarte mândru şi care a făcut parte mai bine de un deceniu din Şcoala Politehnică din Bucureşti.
„Şi alte universităţi aici prezente au făcut parte din Politehnica Bucureşti. Poate la un moment dat vom avea măcar atât cât există în Iaşi sau în Cluj colaborare între universităţile bucureştene, pentru că asta înseamnă racordare la trendurile internaţionale, asta înseamnă utilizarea eficientă a puţinelor resurse pe care le avem în educaţie şi cele din cercetare, unde suntem de şase-şapte ori mai puţin decât ne-am angajat în raport cu mediul internaţional. Dar atât cât sunt, este bine să le folosim eficient şi în paralel să ne luptăm pentru creşterea acestor resurse, pentru că învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică sunt motorul dezvoltării. Este o resursă pe care România o are şi pe care, din păcate, până acum, nu am valorificat-o la potenţialul cuvenit”, a arătat preşedintele CNR, care este şi preşedinte al Agenţiei universitare a Francofoniei.
