joi, aprilie 25, 2024

142 de armeni au părăsit Turcia în 24 de ore:”Puneți capăt politicii urii!

142 de armeni au părăsit Turcia într-o singură zi, pe fondul sentimentului anti-armean în creștere, relatează Stockholm Center for Freedome.

Într-o postare pe contul său de Twitter, Yetvart Danzikyan, redactor-șef al ziarului Agos, a anunțat că 142 de armeni au părăsit țara.

„142 dintre cetățenii armeni care locuiesc în Turcia s-au întors astăzi în țara lor.Știu că doar unei  mâini de oameni, le va păsa. Pierdem. Pierdem și sângerăm împreună. ”, a spus Danzikyan.

Într-un interviu anterior pentru The National, Danzikyan a explicat motivul pentru care armenii tind să părăsească Turcia.

„Fie că este vorba de Karabakh sau de o decizie luată de legislativul SUA privind [recunoașterea] genocidului armean, din păcate, turco-armenii consideră că lumina reflectoarelor se proiectează  brusc asupra lor și, desigur, creează anxietate printre ei. ” a explicat redactorul.

Protestul contra armenilor

O demonstrație a naționaliștilor  turci a avut loc în fața Patriarhiei Armene la Istanbul, luna trecută, pentru a protesta contra armenilor și a sprijini Azerbaidjanul. 

Descriind această mișcare drept o provocare a guvernului turc, Garo Paylan, un deputat armeano-turc din Partidul Democrat al Poporului (HDP) pro-kurd, a avertizat autoritățile.

 „ Invit guvernul să ia măsurile necesare pentru patriarhia și instituțiile [armene]. Rezultatul discursului de ură este infracțiunea. Puneți capăt politicii urii! ”, a îndemnat Paylan.

Mai multe atacuri au vizat comunitatea armeană din Istanbul anul acesta. În luna mai, un bărbat a încercat să dea foc la o poartă a Bisericii Dznunt Surp Asdvadzadzni din districtul Bakırköy, din Istanbul. Trei săptămâni mai târziu, o cruce de la poarta bisericii armenești Surp Krikor Lusaroviç din districtul Kuzguncuk, din partea asiatică a Istanbulului, a fost dărâmată.

 O scrisoare de amenințare a fost trimisă și Fundației Hrant Dink, care a fost înființată în 2007 în urma asasinării lui Hrant Dink, fondatorul  săptămânalului Agos.

În august, unele dintre mormintele din cimitirul armean al bisericii Surp Pırgiç, din Ankara au fost profanate.

Un raport al discursului de ură al Fundației Hrant Dink, intitulat „Raport de ură și discurs discriminatoriu în mass-media Raportul 2019”, a arătat că armenii, refugiații sirieni și grecii se aflau în fruntea listei grupurilor vizate de  discursuri  de ură difuzate de către mass-media turcă în 2019.

Potrivit raportului, armenii au fost cel mai vizat grup în 2019, cu 803 de articole de ură la adresa lor. Au fost descriși ca dușmani și asociați cu violența, terorismul și masacrele în contextul conflictului Armenia-Azerbaidjan.

CEDO condamnă Turcia pentru arestarea unui judecător: „Pentru prima dată în istoria CEDO”

CEDO a declarat într-o hotărâre emisă, marți, că cazul lui Aydin Sefa Akay a vizat arestarea unui judecător ONU, precum și percheziția casei și persoanei sale, ca urmare a tentativei de lovitură de stat militară din 2016 în Turcia, în ciuda imunității sale diplomatice.

Turcia: 24 de studenți internați după ce au consumat mâncarea de la cantina școlii

În ultimele luni, focarele de intoxicație alimentară au tulburat instituțiile de învățământ din întreaga țară, ducând la sute de studenți să necesite îngrijiri medicale.

Rata inflației la nivel mondial. Turcia, pe locul patru, imediat după Argentina, Siria și Liban 

Turcia a devenit țara cu a patra cea mai mare rată anuală a inflației de consum din lume, înregistrând 68,5%, conform Bianet.org

Amnesty criticat că a ignorat situația dificilă a membrilor Mișcării Gülen

În noul raport, care evidențiază consecințele îngrozitoare ale escaladării conflictelor și defalcării dreptului internațional în întreaga lume, tratează diverse probleme juridice în secțiunea sa din Turcia, de la detenții ilegale la libertatea de exprimare.

Boicot! Turcii nu merg în weekend la restaurant. „Aceasta nu este inflație, este profit”

Organizatorii și susținătorii boicotului susțin că întreprinderile folosesc inflația din Turcia ca o scuză pentru a-și crește profiturile. Boicotul urmărește să protesteze prețurile crescute pentru porții mai mici, precum și creșterea costului vieții.