vineri, aprilie 8, 2022

1 Mai: Ziua internațională a muncii

În fiecare an la 1 Mai se sărbătorește, începând din 1889, în peste 80 de țări, Ziua internațională a muncii.Ziua de 1 Mai nu a fost aleasă întâmplător. Revoluția industrială, la nivel global, a însemnat introducerea unor mașini și utilaje noi care funcționau încontinuu. Se muncea în condiții grele timp de 10-16 ore pe zi, potrivit www.iww.org. Prin urmare, spre sfârșitul secolului al XIX-lea clasa muncitoare a început să ducă o luptă constantă pentru a obține ziua de lucru de opt ore.

În 1884, în încercarea de a le face muncitorilor viața mai ușoară, în cadrul convenției naționale de la Chicago, Federația Organizațiilor Meșteșugărești și a Uniunilor Sindicale (care a devenit mai târziu Federația Americană a Muncii) a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca opt ore să constituie ziua legală de muncă de la și după 1 mai 1886. În anul următor, Federația și-a reiterat proclamația declarând că va fi susținută de greve și demonstrații.

La 1 mai 1886 peste 300 000 de muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au mărșăluit pentru a-și susține cauza, fiind prima dată când a fost sărbătorită ziua de 1 Mai. Cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au participat 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 se aflau în grevă. Însă, trei zile mai târziu, în Piața Heymarket din Chicago, unde numărul greviștilor ajunse la peste 65 000, lucrurile au escaladat și poliția a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morți și răniți.

În 1889, Congresul Internaționalei a II-a a decretat 1 Mai ca Zi internațională a muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, se arată pe http://indiatoday.intoday.in/. Primele manifestații au avut loc în 1890, atât în SUA, cât și în principalele țări europene. De atunci, an de an, în această zi muncitorii au prilejul să-și exprime public cererile privitoare la condiții mai bune de muncă.

Statele Unite și Canada sărbătoresc Ziua muncii în prima zi de luni a lunii septembrie. În SUA, președintele Grover Cleveland (1885-1889 și 1893-1897) îngrijorat de amenințarea politică a acestei sărbători create de socialiști a decretat în 1894, ca Ziua muncii să fie marcată în prima zi de luni a lunii septembrie. Și în anii 50, președintele Dwight D. Eisenhower (1953-1961) a continuat aceeași politică, declarând ziua de 1 mai, Ziua loialității în SUA, conform https://yeu.ca/may-1-international-workers-day/.

În perioada comunistă, în statele socialiste se desfășurau manifestații ample la care participau oamenii muncii, tinerii și sportivii. Era un prilej de a se ”raporta marile realizări”.

În România, ziua de 1 Mai a fost marcată, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpenești. Primele demonstrații muncitorești organizate la noi în țară au avut loc în 1945, la București, iar ultimele s-au desfășurat în 1971.

În 1945, în condițiile în care cel de-al Doilea Război Mondial nu se încheiase, iar pe teritoriul României se aflau trupele sovietice, a avut loc prima demonstrație ”a oamenilor muncii”. Au defilat, cu acest prilej, toate categoriile sociale. Totul s-a desfășurat, conform cutumei, în Piața Aviatorilor din București, unde s-au ridicat tribune speciale pentru astfel de evenimente. Parada începea cu un miting urmat de momentele în care în piață intrau pionierii. Defilau apoi Gărzile patriotice, înființate în august 1968, și muncitorii din fabricile bucureștene, sector după sector. Marile cluburi sportive defilau și ele ”raportând” succese la competițiile naționale și internaționale. Momentul final era asigurat de așa numiții oameni de ordine care intonau ”imnul de luptă a clasei muncitoare din întreaga lume” — ”Internaționala”.

În anii următori, s-a renunțat la parada de 1 Mai, ziua fiind marcată prin adunări numite ”populare” care aveau loc fie pe Stadionul Republicii, care beneficia de instalație pentru nocturnă, fie în Pavilionul Expoziției Economiei Naționale — azi Romexpo, fie în Sala Palatului. Erau prilejuri de omagiere a cuplului Ceaușescu.În prezent, în cele mai multe state, ziua de 1 Mai este zi liberă — numită Zi a muncii sau a muncitorilor. Pe de altă parte, în numeroase țări din întreaga lume au loc manifestații ale sindicatelor care folosesc acest prilej pentru a-și face publice revendicările sociale sau profesionale.Documentare sursă : AGERPRES

 

Asociație americană: Avocații turci sunt puși după gratii pentru că-și fac munca

Turcia: Avocații puși după gratii pentru că-și facă munca

Miliarde de dolari pierduți: Invazia din Ucraina afectează domeniu vital din Turcia

Potrivit președintelui Federației pentru Afaceri Turistice și Cazare din Marea Egee, Mehmet İşler, cele trei milioane de ucraineni așteptați nu vor veni în Turcia în acest an, în timp ce sosirea celor șapte milioane de turiști ruși așteptați rămâne fără răspuns, în funcție de traiectoria războiului.

Care este cea mai problemă din Turcia? Iată ce cred turcii

31,4% dintre persoane au spus că este violență domestică, 29,5% au spus că sunt toate problemele menționate în sondaj, inclusiv șomajul, presiunea familială sau socială și hărțuirea sexuală, 12 la sută au spus lipsa de educație, iar 6,2% au spus inegalitatea de gen.

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii

Un nou sondaj arată că 60% din turci nu au bani destui pentru strictul necesar

Potrivit rezultatelor sondajului distribuit de directorul general, Can Selçuki, pe Twitter, doar  27% dintre cei chestionați au spus că veniturile lor au fost „doar suficiente” pentru a-și acoperi cheltuielile.

Erdogan modifică legile electorale pentru a-și asigura puterea la alegerile de anul viitor

Schimbările închid, de asemenea, o lacună care ar fi permis principalului partid pro-kurd al țării, în prezent al treilea ca mărime din parlament, să eludeze o potențială interdicție.

Acuzat de „insulta președintelului”, din cauza unui articol despre incendiile forestiere

Columnistul Ender İmrek, de la ziarul de stânga Evrensel, se confruntă cu acuzații de insultare pe președinte într-un articol intitulat „ (Turcia arde, palatul [o referire la Erdoğan]se uită” din 31 iulie 2021, în care a  raportat răspunsul guvernului la incendiile din țară din vara anului 2021.

Istanbul: Prețul la  transportul public crește pentru a doua oară anul acesta. Cât costă un bilet?

condus de principalul partid de opoziție, Partidul Popular Republican (CHP), a majorat pe 6 aprilie prețurile transportului public cu 40% din cauza inflației,