16.4 C
București
vineri, septembrie 25, 2020

Viitorul românilor în viziunea statisticilor previzionale ale Băncii Mondiale

Aproximativ 3,6 milioane de români intenționează să se mute în următorii cinci ani, iar 66,5% dintre aceștia ar prefera tot în România, cele mai atractive fiind București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov, potrivit unui sondaj menționat în raportul „Orașe-magnet, Migrație și navetism în România”, realizat de angajați ai Băncii Mondiale.

Banca Mondială: 3,6 milioane de români intenționează să se mute în următorii cinci ani; 66,5% ar prefera tot în România

Astfel, 18% dintre respondenți (reprezentativi pentru aproximativ 3,6 milioane de persoane) au declarat că intenționează să se mute în următorii 5 ani, cu o rată medie a certitudinii de 85%. 82% au afirmat că nu s-au gândit să se mute în următorii 5 ani. În rândul celor care au în vedere să se mute, o pondere extrem de mare o au tinerii — vârsta medie a celor care intenționează să se mute este de 35 de ani. 75% dintre respondenții care au în vedere să se mute în următorii 5 ani nu au copii, iar din cei 25% care au copii, majoritatea au doar un singur copil.

În general, persoanele care iau în calcul această posibilitate au un nivel de studii mai ridicat, venituri mai mari și sunt, într-o proporție mai mare decât media pe țară, angajați în sectorul privat. La nivel teritorial, locuitorii din regiunile cel mai puțin dezvoltate (de exemplu Sud-Muntenia, Nord-Est) sunt mai predispuși să se mute decât cei din regiunile mai dezvoltate (de exemplu Vest, Centru).

Atunci când au fost întrebați unde și-ar dori să se mute, 66,5% dintre respondenți au afirmat că ar prefera să se mute tot în România, în timp ce 31,3% au menționat că ar prefera să se mute în străinătate. Astfel, rezultatele arată că aproximativ 2, milioane de români iau în calcul ideea de a se muta tot pe teritoriul țării în următorii 5 ani, în timp ce 1,1 milioane au în vedere să emigreze — o inversare față de dinamica anilor anteriori, când majoritatea românilor preferau să se mute în străinătate.

Din perspectivă teritorială, locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea mutatului în străinătate, în timp ce locuitorii zonelor mai apropiate de București sunt mai predispuși să se mute în interiorul țării. Locuitorii din mediul urban și cei cu un nivel de studii mai ridicat sunt mai predispuși să emigreze, în timp ce aceia cu un nivel de studii mai redus și locuitorii din zona rurală sunt mai predispuși să se mute în interiorul țării. Studiul arată că bărbații preferă să emigreze, iar femeile preferă migrația în interiorul țării.

La întrebarea privind preferința destinației în interiorul României, 71,4% dintre respondenți și-au declarat înclinația către zonele urbane.

Potrivit raportului, cele mai atractive orașe sunt București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. O pondere covârșitoare de respondenți doresc să locuiască în Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov — adică ponderea persoanelor care și-ar dori să locuiască în aceste orașe este mult mai mare decât ponderea populației din propria zonă urbană funcțională (ZUF) raportată la populația întregii țari.

La întrebarea „În ce oraș v-ar plăcea mai mult să locuiți?”, 15,23% au indicat București, 11,37% — Cluj-Napoca, iar 9,14% — Timișoara. Dar la întrebarea „În ce oraș, diferit de cel în care locuiți în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiți?”, 15,32% au menționat Cluj-Napoca, 14,46% București și 11,88% Timișoara.

Raportul precizează că sondajul a fost aplicat unui eșantion reprezentativ de 1.250 de persoane din România, utilizând o metodă de eșantionare aleatorie care a ținut seama de distribuția teritorială a populației, de structura demografică și de distribuția pe sexe și pe zone urbane/rurale.

Conform raportului, Cluj-Napoca este al doilea oraș ca mărime din România, dar zona sa urbană funcțională (ZUF) este abia a cincea. ZUF Ploiești se situează pe poziția a doua (după București) în ceea ce privește numărul de navetiști atrași, peste o treime dintre aceștia făcând naveta spre zonele peri-urbane ale ZUF (adică nu spre centrul urban). În mod similar, ZUF Timișoara s-a situat pe poziția a doua ca număr de migranți atrași în perioada 2001-2011, peste o treime dintre aceștia mutându-se în zonele peri-urbane din cadrul ZUF. De asemenea, Timișoara se situează pe poziția a doua ca număr de persoane angajate la nivel de ZUF, 35% dintre acestea lucrând în zonele peri-urbane din cadrul ZUF

„Rezultatele finale ale recensământului din 2011 indică faptul că 6,18 milioane de cetățeni români (30,7% din totalul populației stabile) și-au schimbat reședința în țară cel puțin o dată în timpul vieții. Numărul este ușor mai mic decât cel raportat cu ocazia recensământului din 2002 (6,73 milioane, 31%). În plus, aproximativ 3 milioane de români au migrat în afara țării după 1990. Spre deosebire de navetă, cele mai multe fluxuri migratorii din România se desfășoară pe distanțe mari. Aproape 51% dintre migranți s-au mutat în alt județ decât cel în care s-au născut sau în care obișnuiau să locuiască și doar 49% s-au mutat într-o altă localitate din același județ. Acest lucru indică faptul că migrația pe termen lung este mai intensă în zonele unde naveta este limitată de distanță, explicând astfel și colapsul demografic care se înregistrează în multe zone rurale izolate din România”, se arată în raport.

Analiza arată că între anii 2001 și 2011, perioada de creștere economică rapidă a României, 65,5% dintre migranți proveneau din zone urbane — mutându-se în principal din localități și orașe mai

mici către orașe mari și din orașele mari spre suburbii. În zonele urbane funcționale ale orașelor Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Iași, peste 75% dintre migranți au provenit din zone urbane.

Pe ansamblu, în procesele de migrație care au avut loc în România în ultimele 5-6 decenii, zonele urbane au raportat un bilanț pozitiv de aproximativ 1,6 milioane de persoane.

Foto 1 Foto 2: : O pondere covârșitoare de respondenți doresc să locuiască în Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov — adică ponderea persoanelor care și-ar dori să locuiască în aceste orașe este mult mai mare decât ponderea populației din propria zonă urbană funcțională (ZUF) raportată la populația întregii țari.

 

Turcia avertizată să elimine hidroxiclorochina din tratamentul COVID-19

Oamenii de știință din Turcia au cerut Ministerului Sănătății să elimine imediat hidroxiclorochina din planurile de tratament COVID-19, după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a renunțat la el în iunie pe motiv că „face mai mult rău decât bine”,

Faimoasa pisică Gli din Hagia Sophia a intrat în izolare și primește tratament

Faimoasa pisică Gli, care locuiește în Haghia Sophia a fost pusă în izolare și primește tratament după ce s-a îmbolnăvit.

Fetiță cu sindromul Down în grija surorii adolescente. Părinții reținuți pentru că a ajutat refugiații

O fetiță de șapte ani cu sindrom Down a fost lăsată în grija surorii sale adolescente după ce părinții ei au fost reținuți pe 8 septembrie pentru ajutorarea refugiaților.

100 de muzicieni s-au sinucis în timpul pandemiei în Turcia

Aproape 100 de muzicieni s-au sinucis de la începutul pandemiei COVID-19 în Turcia, potrivit datelor Uniunii Muzicienilor și Interpreților (Müzik-Sen), a declarat pe 15 septembrie, principalul adjunct al opoziției Gamze Tașcıer.

Istanbul: Compania de metrou a crescut numărul de șoferi care sunt femei

Metroul din Istanbul a angajat 88 de șoferi de sex feminin, crescând numărul de 11 la 99. Noile șoferițe și-au primit legitimațiile după finalizarea pregătirii, la o ceremonie la care a participat, joi, primarul din Istanbul, Ekrem Imamoğlu.

Constanța: Reprezentanți ai comunității turco-tătară, în cursa alegerilor locale din 2020

Comunitatea turcilor și a tătarilor din România, cu aproape 50.000 de oameni pe teritoriul României, este cea mai închegată în regiunea Dobrogea, mai ales în județul Constanța.

Un copil a murit de cancer fără să-și ia rămas bun de la tatăl său, închis sub acuzații false de terorism

Un copil în vârstă de șapte ani a murit sâmbătă, după ce a pierdut lupta cu cancerul la creier, înainte să-și poată lua rămas bun de la tată, un profesor închis pentru acuzații de terorism false.

Turcia se pregătește pentru noi restricții de călătorie pe fondul creșterii numărului de cazuri COVID-19

Președintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Turcia a trecut la o „nouă fază” în lupta împotriva pandemiei COVID-19, semnalând că guvernul...