Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) a început la Tulcea, seria conferinţelor organizate în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural cu dezbaterea ”Protecţia patrimoniului arheologic – probleme şi cerinţe specifice”.
Evenimentul face parte din proiectul „Patrimoniul românesc la 100 de ani după Marea Unire. Valori naţionale. Valori europene” şi este cofinanţat prin programul Centenarul României şi al Primului Război Mondial de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.
„Ne propunem ca în aceste dezbateri cu specialiştii care-şi desfăşoară activitatea în domeniul arheologiei, în cercetare şi protejare să facem o evidenţă şi o sistematizare a problemelor pentru a formula nişte concluzii care să fie înaintate Ministerului Culturii. Anul European al Patrimoniului Cultural se va încheia la nivel european cu trasarea practic a unor căi de urmat în privinţa protejării patrimoniului. Asta va atrage după sine revizuiri de legislaţie, de proceduri, de roluri şi acelaşi lucru trebuie să-l facem şi noi, în România”, a declaratdirectorul general al INP, Ştefan Bâlici.
Dezbaterile organizate de INP în România se vor încheia la Bucureşti cu un forum naţional care va prezenta proiectele desfăşurate în domeniul protejării patrimoniului cultural şi constituie baza pentru viitoarele politici naţionale şi europene.
De asemenea, dezbaterile vor constitui şi un sprijin pentru grupul de lucru al Codului patrimoniului cultural, proiect demarat în anul 2016 şi reluat în luna iulie a acestui an.
„Acum s-a constituit un nou grup de lucru pe baza unui proiect cu finanţare europeană, iar în următorii doi ani se va publica noul Cod al patrimoniului cultural. Prin aceste dezbateri, vrem să furnizăm elaboratorilor Codului material rezultat în urma experienţelor avute”, a mai spus reprezentantul INP.
Acest Cod va constitui, potrivit sursei citate, şi unul din instrumentele prin intermediul căruia se va putea soluţiona problema statutului juridic al unor situri arheologice, cunoscut fiind faptul că cele mai multe cetăţilor din România au un statut incert, fapt care îngreunează acţiunile de protejare.
„Începem cu discuţiile despre patrimoniul arheologic şi nu întâmplător o facem la Tulcea, pentru că Dobrogea în mod special este un teritoriu extrem de bogat în vestigii arheologice şi, în mod particular, judeţul are numeroase situri şi numeroase probleme de administrare şi de conservare. Zic administrare, pentru că aici nu este încă rezolvată problema regimului de proprietate asupra acestor situri, ceea ce zădărniceşte majoritatea eforturilor de protejare. Direcţia Judeţeană de Cultură insistă de mai mulţi ani pe lângă Ministerul Culturii să se găsească o cale pentru a clarifica cine este administratorul legal al acestor situri şi ca atare să se poată investi. Din păcate, încă problema nu este soluţionată. Este una din numeroasele probleme care în mod paradoxal, deşi au soluţii totuşi simple şi la îndemână, nu se rezolvă”, a menţionat Bâlici.
Conferinţa de la Tulcea are trei teme principale „Arheologia şi viitorul oraşelor româneşti”, „Arheologia subacvatică în România” şi „Ruina arheologică. Specific şi moduri de abordare”, iar la final va avea loc o masă rotundă.
Evenimentul organizat de INP are susţinerea Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a Direcţiei Judeţene pentru Cultură Tulcea şi a Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea.
