Zaman Romania

SOMNUL INSUFICIENT ŞI CERCETĂRI ASUPRA BOLII ALZHEIMER

Conform Centrului american de control şi prevenire a bolilor, una din trei persoane din Statele Unite nu doarme suficient. În plus, între 50 şi 70 de milioane de americani se confruntă cu tulburări de somn, precizează sursa citată

Senzaţia excesivă de somnolenţă din timpul zilei resimţită de persoanele vârstnice normale din punct de vedere cognitiv favorizează acumularea plăcilor de amiloid în creier, conform unui studiu publicat în jurnalul JAMA Neurology, citat de CNN.

Depozitele de amiloid din creier reprezintă prima etapă preclinică cunoscută a bolii Alzheimer începe cu mult timp înainte de apariţia simptomelor vizibile de demenţă.

”Cunoaştem că somnul este necesar pentru eliminarea toxinelor şi (proteinelor) beta-amiloide din creier”, a declarat autorul studiului, Prashanthi Vemuri, om de ştiinţă în cadrul Mayo Clinic din Statele Unite.

”Cunoaştem că somnul este necesar pentru eliminarea toxinelor şi (proteinelor) beta-amiloide din creier”, a declarat autorul studiului, Prashanthi Vemuri, om de ştiinţă în cadrul Mayo Clinic din Statele Unite.

”De asemenea, cunoaştem că beta-amiloidele cauzează perturbări ale somnului. Aşadar, problema este asemănătoare celei cu puiul de găină şi oul. În cadrul studiului nostru am dorit să aflăm dacă senzaţia excesivă de somnolenţă din timpul zilei favorizează în timp o creştere a plăcii de amiloid la persoanele care nu suferă de demenţă”, a continuat Vemuri. ”Iar răspunsul este da”, a adăugat el.

Este nevoie de studii suplimentare, însă cercetarea ”adaugă o nouă întrebare” în chestionarul pe care medicii îl pot utiliza pentru evaluarea riscului de Alzheimer al pacienţilor, după cum a declarat dr. Richard Isaacson, director al Clinicii pentru prevenirea Alzheimer din cadrul Centrului Meical NewYork-Presbyterian Weill Cornell, care nu a fost implicat în această cercetare. ”De fapt, descoperirea va schimba modul în care îmi îngrijesc pacienţii deoarece de acum voi întreba în mod proactiv despre senzaţia excesivă de somnolenţă din timpul zilei, acesta fiind unul dintre numeroşii factori de risc ai bolii ce pot fi modificaţi”, a subliniat Isaacson.

În funcţie de vârsta sa, o persoană are nevoie între şapte şi zece ore de somn în fiecare noapte.

Studiul a fost efectuat pe 283 de persoane cu vârsta medie de 77 de ani care nu fuseseră diagnosticate cu Alzheimer. Oamenii de ştiinţă au măsurat cantitatea de placă de amiloid acumulată în timp în creierele acestora şi au comparat rezultatele cu datele raportate de fiecare subiect în parte privind gradul de somnolenţă resimţit în timpul zilei.

S-a descoperit că cei care se simţeau cei mai somnoroşi în timpul zilei dezvoltaseră, în timpul celor doi ani cât a durat studiul, cel mai mare volum de amiloid cauzator de Alzheimer, în special în zonele din creier responsabile de emoţii, amintire şi comportament.

În cadrul unui editorial care a însoţit studiul, experţii în studiul somnului Bryce Mander şi Joseph Winer de la Universitatea Berkeley din California au declarat că această cercetare este prima care abordează în mod direct relaţia, observată în timp, dintre somnul insuficient şi indicatorii biologici pentru apariţia bolii Alzheimer. ”Suntem încântaţi deoarece este primul (studiu) care prezintă dovada în urma studiului longitudinal la oameni”, a precizat Winer în cadrul unui interviu. ”Majoritatea dovezilor pe care le deţinem provin de la cercetări pe şoareci sau realizate pe oameni însă doar la un anumit moment, nu pe o perioadă lungă”, a adăugat el.

Relaţia, observată în timp, dintre somnul insuficient şi indicatorii biologici pentru apariţia bolii Alzheimer. ”Suntem încântaţi deoarece este primul (studiu) care prezintă dovada în urma studiului longitudinal la oameni”,

Cercetarea nu a putut determina, însă, ce fel de tulburare de somn – precum insomnia, apneea obstructivă sau sindromul picioarelor neliniştite – s-a aflat la originea oboselii resimţite în timpul zilei.De-a lungul timpului, numeroase alte cercetări au demonstrat o asociere între somnul fragmentat şi declinul cognitiv.