Academicianul Eugen Simion a atras atenția luni asupra faptului că patru milioane de români s-au mutat în străinătate și a vorbit despre necesitatea adoptării unui proiect de țară pentru satul românesc, în condițiile în care satul „ca matrice a spiritului nostru nu prea mai există decât în amintirea noastră, în bocetul și regretul nostru”.
„Este un alt sat românesc astăzi. Lui trebuie să ne adresăm și la el trebuie să ne gândim, propunându-i ceva. (…) Goga spune, la un moment dat, vorbind de înstrăinarea satului ardelean în esență, care trăia sub stăpânire străină: ‘Așa că ne vom muta în altă țară’, ca un fel de profeție sumbră. Ei bine, nu ne trebuie prea multă imaginație, ne dăm seama că se întâmplă acest lucru. Dacă este adevărat ce ne spun economiștii și statisticienii noștri, patru milioane de români s-au mutat în altă țară. Majoritatea sunt țărani, evident. Patru milioane. E un popor. Dacă ce ar spune unii — șase milioane, înseamnă că un popor, o națiune mai mult decât importantă din spațiul european s-a mutat în altă țară”, a spus academicianul la dezbaterea „Satul românesc — 100 de ani de evoluție rurală”, desfășurat în Aula Academiei Române.
Fostul președinte al Academiei a deplâns faptul că cei care pleacă „se leapădă de românitate”, „nu mai vor să fie români”.
„Nu știu dacă ați observat. Noi discutăm mereu. Există o anumită instabilitate în lumea românească de astăzi. Spiritul omenesc este foarte agitat, înspăimântat, depresiv. Românii nu mai cred în ei. Românii nu mai vor să fie români. Am găsit definiția asta într-o carte a unui tânăr și foarte inteligent sociolog care vorbește de ‘lume valahă’ și de ‘neantul valah’: ‘Românul, ce este românul astăzi? Este un cetățean care nu mai vrea să fie român’. Mi se pare profund…profund înfricoșătoare și, în același timp, profund realistă această definiție. Dacă te uiți la cei care pleacă, ei nu mai vor, în primul rând, să fie români, se leapădă de românitate. Ceea ce este un lucru foarte grav. Totdeauna ei își găsesc justificări să plece”, a spus Simion.
El a accentuat asupra necesității unui proiect de țară, în special pentru satul românesc.
„Avem nevoie de un proiect de țară. Dacă vrem să gândim ceva, dacă vrem să ieșim din bocetul nostru și din toate neliniștile noastre. După 30 sau aproape 30 de ani după Revoluție, n-a existat un proiect pentru toată România, dar în special pentru satul românesc. Pentru că dacă agricultura românească merge, ne va fi bine și nouă. Eu nu cred că putem să-i concurăm pe nemți sau pe francezi făcând automobile. Bine că le facem pe astea pe care le cumpărăm mai ușor, dar agricultura poate fi o șansă de salvare și de încredere în românitate, în stilul românesc și în condiția de a fi român. Noi ne-am format un complex. Îl avem toți, de la academician, până la ultimul tânăr dintr-un sat care nu mai vrea să stea în satul lui. Vrea să fugă. Atenție la acest lucru. Vorbele noastre sunt bune. Dar dacă nu facem un proiect pe care să-l accepte Parlamentul României…. Și poate să atragem atenția acestor politicieni că nu ne interesează cearta lor pentru putere — penibilă, penibilă, dezumanizantă într-un anume sens — ci ne interesează viitorul acestei țări pe care trebuie să-l organizăm. Să fin buni gospodari, cum țăranul român era cândva. Acum el vrea să plece din țară”, a mai spus acad. Eugen Simion.
Academia Română, prin Secția de științe agricole și silvice, în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, a organizat luni dezbaterea națională cu
tema „Satul românesc — 100 de ani de evoluție rurală”, dedicată Centenarului Marii Uniri.
În cadrul evenimentului condus de acad. Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române, au expus puncte de vedere, printre alții: ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, Secretarul General al Academiei Române, acad. Victor Voicu, acad. Păun Ion Otiman, prof. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, ing. Nicolae Noica, actorul Dan Puric. Printre temele abordate s-au numărat: cultura satului românesc, școala și învățământul rural, probleme socio-demografice, securitatea alimentară, probleme ale agriculturii românești după 27 de ani de tranziție.
