vineri, aprilie 19, 2024

Revista revistelor. Brăila, în revista ZEIT

Revista revistelor.spicuim câteva titluri : Editorial – BRAILA ABANDONATA;Interviu – REFLEXOTERAPIA – STRAVECHIUL MIJLOC DE LECUIRE FARA LEACURI., cu dr. CORIOLAN DRAGOMIR,

Cartile ZEIT – INSULA RAILOR, DE GEORGE TATARUS, EDITURA ZEIT, BRAILA 2009:

Reverenţe critice – PATRIA…, Adevărul apare greu : Doi oameni răi de Nicolae Ţic; Destine de Angela Burtea .

Sunt prezente articole care tratează zone de spiritualitate ( LA CAPAT DE DRUM),din sfera

Invatamant -( CE-SI MAI DORESC ELEVII DE GIMNAZIU).

Superb editorialul dedicat Brăilei, o adevărată pagină de rememorare şi interogaţii cu sens filozofic,cetăţenesc şi moral (semnat de Cătălin Nicolae Moldoveanu (Brăila), deopotrivă, din care cităm:”Brăila s-ar putea revigora cu ajutorul turismului istoric. Ar fi o șansă pentru ca orașul acesta să redevină ce a fost: un important nod de legătură cu civilizația, mai ales pe calea apei. Dacă oamenii ar cunoaște istoria veche a urbei, dacă ar putea pătrunde în subteran prin gurile de tunele, ce se întretaie asemenea unei pânze de păianjen, ar explora frumusețea ascunsă a cetății de la Dunăre, care era cândva atât de înfloritoare. Ca să nu mai amintim clădirile ce poartă amprenta lumilor trecute, ale negustorilor înstăriți, ale grecilor înzestrați cu un ascuțit simț estetic, ale turcilor, tătarilor, armenilor, evreilor, lipovenilor. O sumedenie de neamuri, care trăiesc și acum în armonie, legați fiind de pământul acesta primitor.

Nu putem face o paralelă despre Brăila de acum un secol şi prezent, pentru că ar fi amar rezultatul. Oraşul, în loc să se prezinte ascendent, rămâne pe aceeaşi pantă a uitării, a delăsării, a pierzaniei. Nici măcar „marile transformări ale Epocii de Aur” nu mai au rezonanţa de odinioară. Numărul locuitorilor a scăzut, nivelul de trai, nivelul cultural, gradul de urbanizare, toate sunt în cădere liberă, şi ce e mai prost e că nu se întrevede vreo schimbare pozitivă. Nicio administraţie locală din 1990 încoace nu a reuşit concret să propună şi să ducă la bun sfârşit vreun plan de redresare economică sau culturală a Brăilei. Toată lumea s-a mulţumit cu afirmaţia „grelei moşteniri”, fără a iniţia proiecte viabile şi fezabile pentru urbe.

Dacă mergi în centrul istoric nu găseşti decât simbolul batjocorit al Ceasului, vopsit cu prost-gust şi cu cadranul modificat după ureche şi fântâna arteziană, ca vai de mama ei. Sora sa geamănă, din Sinaia are o soartă mai bună. Se vede treaba că într-un oraş mult mai mic, atenţia edililor e mai mare. La noi e mare… prostia, fireşte!

Teatrul arată bine, pe dinafară… În faţă, chiar la intrare s-au montat nişte cadre cu flori. Arată grotesc, însă au fost o nouă sursă de stors bani…

Dacă mergi pe Eminescu, pe Republicii, pe Regală, indiferent cum vrem să numim strada aceea, nu găsim decât case dărăpănate, abandonate, la contrast cu câteva care au avut noroc. Micile magazine, puţine la număr şi ţipenia locului dau de înţeles că forfota de odinioară a promenadei nu îşi are sensul în prezent şi nici în viitorul apropiat.”Redacţie Zaman România

Președintele Germaniei în vizită în Turcia. Prima întâlnire cu primarul Istanbulului, apoi cu Erdogan

Președintele Frank-Walter Steinmeier va călătorii în Republica Turcia în perioada 22-24 aprilie 2024, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări.

Din Dubai până în Chile, serialele turcești cuceresc lumea. Cum sunt produse faimoasele seriale

În cartierului Tophane, din Istanbul, pescărușii sunt împrăștiați de o dronă care filmează un polițist care arestează tânără. Filmarea este numit „Dengeler”, unul dintre cele aproximativ 60 filmate anual în Turcia, care au făcut ca Istanbulul și alte orașe turcești să fie cunoscute telespectatorilor din aproape 170 de țări din întreaga lume. 

Muzeele din Turcia: 4 milioane de vizitatori în primele 3 luni a anului 2024. Care au fost cele mai vizitate muzee

Potrivit unui anunț recent făcut de Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, în special, Muzeul Mevlana din orașul central Konya a atras peste 383.000 de vizitatori, urmat de situl arheologic Hierapolis, din provincia vestică Denizli, cu 259.000 de vizitatori.