vineri, aprilie 19, 2024

Relaţii româno-ucrainiene pe fondul reformei care îngrădeşte drepturile minorităţilor

Ucraina se declară ”decepționată” de anularea vizitei președintelui Klaus Iohannis.

Ucraina s-a declarat vineri ”decepționată” de anularea vizitei președintelui României, Klaus Iohannis, prevăzută pentru luna octombrie, anulare decisă în semn de protest față de o reformă care limitează cursurile în limbile minorităților naționale în favoarea limbii ucrainen.

Noua lege ucraineană a educației introduce sistemul de 12 clase și extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educației, astfel ca în licee și facultăți să se predea doar în ucraineană, iar educația în limbile minorităților să fie disponibilă doar în grădinițe și școli primare, clasele I-IV.

”Suntem decepționați de refuzul României de a purta un dialog între lideri și că sunt preferate declarațiile în scopuri de politică internă”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Ministerului ucrainean de Externe.

Această agenție de presă notează că președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna aceasta amânarea a două întâlniri oficiale cu lideri ucraineni — vizita sa oficială în Ucraina și primirea la București a președintelui parlamentului ucrainean—, pentru a transmite astfel ”un semnal puternic” de protest față de noua lege ucraineană a educației.

Legea, adoptată la începutul lui septembrie de către parlamentul ucrainean, dar încă nepromulgată de către președintele Poroșenko, nemulțumește autoritățile române, bulgare și ungare, care au comunități puternice în Ucraina, legea fiind criticată de asemenea și de Rusia.

Guvernele de la Budapesta și Sofia i-au convocat pe ambasadorii ucraineni și au cerut Ucrainei ”să garanteze” drepturile minorităților.

Însă guvernul de la Kiev invocă o problemă la nivelul cunoașterii limbii ucrainene în rândul unei părți a populației, îndeosebi cea din regiunile rusofone din estul și sudul țării, în contextul insurecției separatiste proruse, izbucnită în aprilie 2014.

”Suntem împotriva formării de mici teritorii în care majoritatea copiilor nu vorbesc limba statului și nu pot prin urmare să-și continue studiile în universități ucrainene”, a susținut ministrul ucrainean al educației, Lilia Grinevici.

Săptămâna trecută, Bulgaria, Grecia, România și Ungaria au făcut apel la autoritățile ucrainene, într-o scrisoare comună, să retragă legea în cauză

Președintele Germaniei în vizită în Turcia. Prima întâlnire cu primarul Istanbulului, apoi cu Erdogan

Președintele Frank-Walter Steinmeier va călătorii în Republica Turcia în perioada 22-24 aprilie 2024, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări.

Boicot! Turcii nu merg în weekend la restaurant. „Aceasta nu este inflație, este profit”

Organizatorii și susținătorii boicotului susțin că întreprinderile folosesc inflația din Turcia ca o scuză pentru a-și crește profiturile. Boicotul urmărește să protesteze prețurile crescute pentru porții mai mici, precum și creșterea costului vieții.

Muzeele din Turcia: 4 milioane de vizitatori în primele 3 luni a anului 2024. Care au fost cele mai vizitate muzee

Potrivit unui anunț recent făcut de Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, în special, Muzeul Mevlana din orașul central Konya a atras peste 383.000 de vizitatori, urmat de situl arheologic Hierapolis, din provincia vestică Denizli, cu 259.000 de vizitatori. 

Din Dubai până în Chile, serialele turcești cuceresc lumea. Cum sunt produse faimoasele seriale

În cartierului Tophane, din Istanbul, pescărușii sunt împrăștiați de o dronă care filmează un polițist care arestează tânără. Filmarea este numit „Dengeler”, unul dintre cele aproximativ 60 filmate anual în Turcia, care au făcut ca Istanbulul și alte orașe turcești să fie cunoscute telespectatorilor din aproape 170 de țări din întreaga lume.