Anul acesta – 2020- a început cu stângul, dacă am putea spune așa. Încă din primele minute ale sale, evenimente diverse au avut loc în mai multe părți ale lumii. La nici două luni distanță, întreg mapamondul a fost nevoit să „se oprească” și să acționeze în conformitate cu „cerințele și indicațiile unei amenințări virale”.
Dacă ciuma neagră din secolul al XIV-lea a reușit să cuprindă Occidentul– pornind asemenea din Asia – în câțiva ani, actuala amenințare virală a reușit să cuprindă întreg mapamondul în doar câteva zile. Dacă ar fi să facem o glumă, am putea spune că „a fost transmis online”, dată fiind viteza internetului precum și viteza cu care virusul Corona a reușit să se răspândească.
Este foarte interesant modul în care această amenințare a reușit să închidă în case mii de oameni, orașe întregi, indiferent de colțul lumii în care a apărut. Ba mai mult, actuala amenințare a reușit să schimbe complet două ocazii spirituale, din două religii diferite : creștinism și islam. Sărbătorile Pascale au fost celebrate „de acasă, în izolare”, și se pare că și sărbătoarea Ramadanului are aceeași soartă.
Pot spune că în cei 7 ani de când țin postul, actualul este cel mai diferit, interesant și provocator în același timp. Dacă la început l-am privit ca pe unul ușor, pentru că nu voi mai fi nevoită să fac „naveta” serviciu-școală-magazin alimentar- casă, pregătirea mesei de Iftar.
Acum, în cea de-a douăzecea zi de post, pot spune că lipsa socializării, întâlnirilor față în față, influențează într-un mod nu neapărat pozitiv ideea de Ramadan. Datorită faptului că până acum Ramadan însemna „sărbătoare la fiecare Iflar” cu oameni diferiți mai mereu, acum se simte lipsa întâlnirilor „zgomotoase”. Acum se aud „cântecele” doar a două, trei tacâmuri, în timp ce până acum, era „simfonia zecilor.”
De asemenea, până anul acesta, rugăciunile opționale de ”tarawih” ( se realizează după rugăciunea de noapte) se realizau în moschee sau în locuri special amenajate, unde cu mic-cu-mare, femei și bărbați deopotrivă ne întâlneam, mai schimba câteva cuvinte înainte și după rugăciune. Acum, „tarawih-ul” se realizează în maxim 3-4 persoane, în intimitatea fiecărei case. Există părți pozitive – se stă mai mult în familie, într-un număr restrâns – însă există și sentimente contradictorii, precum acelea de nu-i vedea, sau îmbrățișa, pe prieteni și pe cei dragi.
O altă schimbare este cea legată de adunările pentru citirea Coranului. Până anul acesta, cei sau cele care puteau, se strângeau în grupe de 5-10 persoane și citeau împreună timp de o oră câte un capitol din Coran. Astfel, până la sfârșitul Ramadanului se terminau cele 30 de capitole. Acum, aceste întâlniri se realizează în mediul virtual, cu ajutorul platformelor de socializare, însă farmecul nu mai este același.
Ceea ce sigur nu se va schimba este plata Sadaqat-ului al-Fitr (suma pe care orice musulman care postește trebuie să o plătească până în dimineața sărbătorii de Ramadan, ce reprezintă echivalentul unei mese de Iftar și Sahur, pentru o zi). Plata se poate realiza online, însă modalitatea în care se vor realiza pachetele și împărțirea acestora, sigur va fi diferită.
Despre ceea ce nu știu cum va fi, este despre rugăciunea din dimineața Sărbătorii de Ramadan ( Eyd al-Fitr) precum și de Sărbătoare în sine. Chiar dacă restricțiile de circulație se vor ridica până atunci, cu siguranță oamenii vor fi precauți în ceea ce privește deplasarea și contactul social.
Cu alte cuvinte, sunt timpuri de răscruce chiar și din punct de vedere al practicilor religioase, însă acestea nu trebuie să influențeze credința în sine. Ba mai mult, aceste momente trebuie să întărească credința. Așa cum se relatează în Musnad (de Imam Ahmad) Profetul a spus: „Oricine asupra căruia se abate o nenorocire şi care spune: «Într-adevăr! Lui Allah îi aparținem şi cu adevărat la El ne vom întoarce! O, Allah! Răsplătește-mă pentru nenorocirea care s-a abătut asupra mea şi înlocuiește-o cu ceea ce este mai bun!», va fi răsplătit de către Allah pentru acest necaz şi va înlocui cu ceea ce este mai bun orice a pierdut el.”
În încheiere, amintim un hadith de-al lui at-Tirmidhi, în care spune: „Abdullah bin Mihsan Al-Ansari a zis că Trimisul lui Allah a spus: „Pentru cel care se trezește sănătos dimineața, în siguranța casei sale şi cu hrana necesară pentru acea zi, este ca şi cum i-ar fi fost dăruită întreaga viață a acestei lumi.”
Cu siguranță vom învăța cu toții ceva din această perioadă, important este să trecem cu bine, sănătoși, iar revenirea în societate să o realizăm conștienți și responsabili. Sărbătoare binecuvântată!
Cristina Mihaela Ekşioğlu/Editorialist
