luni, aprilie 15, 2024

Palpitanta poveste a aurului dacilor

Departe încă de a fi scrisă şi cunoscută, palpitata poveste a comorilor dacilor îşi adaugă acum câteva file.Curiozitatea românilor este uşor de înţeles. Sunt file din istoria veche.

Comoara lui Decebal. Un documentar despre brăţările dacice a dezvăluit povestea celui mai mare jaf arheologic

 

Mai sunt de recuperat încă 200 de kilograme de aur din comoara lui Decebal, ne-a dezvăluit, în exclusivitate, procurorul Augustin Lazăr. El a anchetat cazul brăţărilor dacice dezgropate la Sarmizegetusa. Palpitanta poveste a anchetei a devenit şi subiectul unui film documentar.

Lumea a rămas uluită, în 2011, când 13 brăţări dacice din aur masiv au fost expuse la Muzeul Naţional de Istorie. Erau recuperate din străinătate. Era cea mai valoroasă dintre descoperirile arheologice recuperate în ultimii 100 de ani. Dar nu s-au dat prea multe detalii. Procurorul din Alba Iulia care a condus cazul, anchetatorul cu pălărie în filmul lui Dan Dimăncescu, este actualul şef al Parchetului General.

Aurul a făcut parte din trezoreria regală dacică. Este aşa numita Comoara lui Decebal. Căutătorii de aur au descoperit bucată cu bucată, folosind detectoare de metale la Sarmizegetusa. Ani buni, zona nu a fost supravegheată şi căutătorii de comori şi-au văzut de treabă.

Anchetatorii români aflaseră din zvonuri despre jaf, dar totul s-a adeverit când prima brăţară a apărut, în 1999, la celebra casă de licitaţii Christie’s din New York. Nu avea certificat de autenticitate şi a fost respinsă. Imediat i s-a pierdut urma. După un an, alte brăţări i-au fost aduse de un român, într-o pungă, unui expert în antichităţi din Frankfurt.

A sunat imediat, în România. Aşa au luat anchetatorii urma lor. În 2003, o altă spirală apare într-un magazin de antichităţi din Londra. Investigatorii au aflat că brăţările au ieşit din ţară, prin Serbia. O nouă brăţară este adusă de un german, la o casă de licitaţii din Paris. Statul român a răscumpărat-o, după ce le-a cerut experţilor de la Luvru, să le analizeze.

Statul român a şi răscumpărat o parte dintre ele de la trei americani, un german, un elveţian şi un bulgar. S-au plătit 980.000 de lei, 210 mii de euro şi 191 de mii de dolari. 13 persoane au fost condamnate, 9 sunt arestate, 2 date în urmărire internaţională, printre care şi cel care a coordonat jaful: Iulian Ceia. Bărbatul care a săpat şi le-a scos la lumină a murit. S-a înjunghiat singur, din greşeală, cu un cuţit. Experţii străini vorbesc de un blestem: brăţările au fost realizate în scop religios sau magic, pentru a proteja aşezarea şi pe locuitorii ei.

SURSA : http://stiri.tvr.ro/comoara-lui-decebal–un-documentar-despre-bratarile-dacice-a-dezvaluit-povestea-celui-mai-mare-jaf-arheologic_813848.html

Vacanța de Ramadan de 9 zile. Turcii iau în asalt insulele grecești

Vacanța de Ramadan de 9 zile. Turcii iau în asalt insulele grecești

Festivalul Lalelelor în Istanbul. Iată unde poți să găsești grădinile cu lalele!

Mugurii de lalele, care sunt produși în principal pentru această ocazie în orașul Konya, înfloresc în aprilie și poate ține până în mai, în funcție de vreme. 

Muzeele din Turcia: 4 milioane de vizitatori în primele 3 luni a anului 2024. Care au fost cele mai vizitate muzee

Potrivit unui anunț recent făcut de Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, în special, Muzeul Mevlana din orașul central Konya a atras peste 383.000 de vizitatori, urmat de situl arheologic Hierapolis, din provincia vestică Denizli, cu 259.000 de vizitatori. 

Din Dubai până în Chile, serialele turcești cuceresc lumea. Cum sunt produse faimoasele seriale

În cartierului Tophane, din Istanbul, pescărușii sunt împrăștiați de o dronă care filmează un polițist care arestează tânără. Filmarea este numit „Dengeler”, unul dintre cele aproximativ 60 filmate anual în Turcia, care au făcut ca Istanbulul și alte orașe turcești să fie cunoscute telespectatorilor din aproape 170 de țări din întreaga lume. 

„Calapodul fesului”, povestea de Bairam a lui Aziz Nesin, cunoscut ca și Caragiale al Turciei

De bairam, in fiecare casă se cumpara zaharicale. În anii aceia, în casa noastra nu prea erau zaharicale de bairam. Musafirii care veneau la noi aduceau o cutie cu dulciuri anume pentru bairam. Dar dulciurile aduse de musafiri nu era pentru noi, le țineam ca să avem cu ce trata musafirii ce vor sosi mai târziu..