România încă se mai confruntă cu fenomenul tăierilor ilegale de lemn, însă volumul s-a diminuat în ultimii ani, de la 8,8 milioane mc/an, la 400.000 mc/an, iar ținta noastră, utopică, dar realizabilă, este să ajungem la zero tăieri ilegale de lemn, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană.
Vorbind tot despre păduri, dar despre cele virgine și cvasi-virgine, recent România a reușit să înscrie în Patrimoniul UNESCO mai multe păduri seculare. O bilă albă pentru România? Doina Pană: O bilă foarte albă și vă mărturisesc că am o satisfacție deosebită pentru că, în 2014, în primul meu mandat, împreună cu WWF am demarat acest proces. Întâlnirea de la Cracovia din acest an s-a concretizat. Eu am o legătură foarte apropiată cu marile ONG-uri de mediu. Acum două săptămâni am avut o discuție pe tema asta cu ei. În curând, vom încheia un parteneriat și vreau să-i am aproape în absolut toate actele normative pe care le voi scoate.
Noi, în legislația românească, în dialogul social există doar patronate, sindicate și Guvern, fără ONG-uri. De aceea, vreau să-i iau ca parteneri și atunci am discutat cu ei și sunt într-un proces în care identifică noi areale. Poate fi o parcelă foarte mică de pădure, nu contează, dacă ea corespunde tuturor cerințelor încât să fie considerată pădure virgină, o putem include în Catalogul Pădurilor Virgine.
AGERPRES: În ceea ce privește domeniul Apelor, care sunt măsurile pe care ministerul de resort se gândește să le ia în perioada următoare? Doina Pană: Ce îmi doresc este să nu mai existe șantiere la nivelul tuturor Administrațiilor Bazinale. Vreau să prioritizăm niște proiecte foarte clare care să se și încheie. Chiar am avut o discuție cu primul ministru, iar până în 15 septembrie vom ieși cu un plan care să arate clar obiectivele pe următorii patru ani, printr-o finanțare multi-anuală. Planul îl vom supune dezbaterii publice, evident. Noi avem un sistem de diguri foarte bine gândit
și foarte funcțional. Noi ar trebui să facem breșe în diguri încât să deversăm controlat apa dacă s-ar aduna volumul mai mare, în niciun caz ca să apărăm. Din nefericire, schimbările climatice nu mai sunt teme de simpozion, le vedem în realitate. Nu mai avem ploi de 40 de litri/mp, ci chiar de 200-300 l/mp într-un interval foarte scurt de timp. La noi, inundațiile nu sunt generate de râuri și de Dunăre, ci de acumulările de pe torenți. AGERPRES: O altă problemă ce ține de protecția mediului o reprezintă construcția microhidrocentralelor pe albiile unor râuri aflate în zone sensibile. Cum se prezintă situația pe acest subiect? Doina Pană: Din 2013, a început deja să nu se mai dea voie să se construiască microhidrocentrale. Am continuat în 2014, iar la ora actuală considerăm nu numai că nu este nevoie de ele, pentru că nu rezolvă problema Sistemului Energetic Național, ci că sunt nocive pentru biodiversitate, pentru apa pârâului pe care o captează. Din toate punctele de vedere, nu se justifică o astfel de construcție. Personal, aș vedea o singură justificare, de exemplu dacă există o zonă foarte izolată cu o populație umană și unde nu există nicio variantă pentru alimentarea cu energie electrică.
„Nu trebuie să avem doar o strategie, e important să o și aplicăm”.
AGERPRES: În ce stadiu se află proiectul Strategiei Forestiere Naționale 2017 — 2026 și când estimați că va fi aprobat? Doina Pană: În 2014, am lăsat acest proiect aproape încheiat. A urmat o perioadă în care nu s-a mai lucrat la el, dar la ora actuală se lucrează. A început doamna Petcu (Adriana Petcu, fost ministru al Apelor și Pădurilor, n.r.) și foarte curând documentul va fi finalizat, în acest an. Este un proiect la care țin, l-am prins în Programul de guvernare. Nu trebuie să avem doar o strategie, e important să o și aplicăm. Trebuie să faci pași ca la carte pentru următorii ani.
