joi, septembrie 1, 2022

Pădurile şi apele României- un tezaur dar şi o problemă în vizorul actualei guvernări (partea a doua)

România încă se mai confruntă cu fenomenul tăierilor ilegale de lemn, însă volumul s-a diminuat în ultimii ani, de la 8,8 milioane mc/an, la 400.000 mc/an, iar ținta noastră, utopică, dar realizabilă, este să ajungem la zero tăieri ilegale de lemn, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană.

doina pana tezaur apelor ile ilgili görsel sonucu
Ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană.

Vorbind tot despre păduri, dar despre cele virgine și cvasi-virgine, recent România a reușit să înscrie în Patrimoniul UNESCO mai multe păduri seculare. O bilă albă pentru România? Doina Pană: O bilă foarte albă și vă mărturisesc că am o satisfacție deosebită pentru că, în 2014, în primul meu mandat, împreună cu WWF am demarat acest proces. Întâlnirea de la Cracovia din acest an s-a concretizat. Eu am o legătură foarte apropiată cu marile ONG-uri de mediu. Acum două săptămâni am avut o discuție pe tema asta cu ei. În curând, vom încheia un parteneriat și vreau să-i am aproape în absolut toate actele normative pe care le voi scoate.

Noi, în legislația românească, în dialogul social există doar patronate, sindicate și Guvern, fără ONG-uri. De aceea, vreau să-i iau ca parteneri și atunci am discutat cu ei și sunt într-un proces în care identifică noi areale. Poate fi o parcelă foarte mică de pădure, nu contează, dacă ea corespunde tuturor cerințelor încât să fie considerată pădure virgină, o putem include în Catalogul Pădurilor Virgine.

apele romaniei

AGERPRES: În ceea ce privește domeniul Apelor, care sunt măsurile pe care ministerul de resort se gândește să le ia în perioada următoare? Doina Pană: Ce îmi doresc este să nu mai existe șantiere la nivelul tuturor Administrațiilor Bazinale. Vreau să prioritizăm niște proiecte foarte clare care să se și încheie. Chiar am avut o discuție cu primul ministru, iar până în 15 septembrie vom ieși cu un plan care să arate clar obiectivele pe următorii patru ani, printr-o finanțare multi-anuală. Planul îl vom supune dezbaterii publice, evident. Noi avem un sistem de diguri foarte bine gândit

și foarte funcțional. Noi ar trebui să facem breșe în diguri încât să deversăm controlat apa dacă s-ar aduna volumul mai mare, în niciun caz ca să apărăm. Din nefericire, schimbările climatice nu mai sunt teme de simpozion, le vedem în realitate. Nu mai avem ploi de 40 de litri/mp, ci chiar de 200-300 l/mp într-un interval foarte scurt de timp. La noi, inundațiile nu sunt generate de râuri și de Dunăre, ci de acumulările de pe torenți. AGERPRES: O altă problemă ce ține de protecția mediului o reprezintă construcția microhidrocentralelor pe albiile unor râuri aflate în zone sensibile. Cum se prezintă situația pe acest subiect? Doina Pană: Din 2013, a început deja să nu se mai dea voie să se construiască microhidrocentrale. Am continuat în 2014, iar la ora actuală considerăm nu numai că nu este nevoie de ele, pentru că nu rezolvă problema Sistemului Energetic Național, ci că sunt nocive pentru biodiversitate, pentru apa pârâului pe care o captează. Din toate punctele de vedere, nu se justifică o astfel de construcție. Personal, aș vedea o singură justificare, de exemplu dacă există o zonă foarte izolată cu o populație umană și unde nu există nicio variantă pentru alimentarea cu energie electrică.

„Nu trebuie să avem doar o strategie, e important să o și aplicăm”.

AGERPRES: În ce stadiu se află proiectul Strategiei Forestiere Naționale 2017 — 2026 și când estimați că va fi aprobat? Doina Pană: În 2014, am lăsat acest proiect aproape încheiat. A urmat o perioadă în care nu s-a mai lucrat la el, dar la ora actuală se lucrează. A început doamna Petcu (Adriana Petcu, fost ministru al Apelor și Pădurilor, n.r.) și foarte curând documentul va fi finalizat, în acest an. Este un proiect la care țin, l-am prins în Programul de guvernare. Nu trebuie să avem doar o strategie, e important să o și aplicăm. Trebuie să faci pași ca la carte pentru următorii ani.

Turcia a introdus pașaportul biometric: „În paginile din mijloc există o fotografie cu Hagia Sofia”

Süleyman Soylu, în timpul unei conferințe în locul unde a fost tipărit primul pașaport, a prezentat un prototip al noului pașaport turcesc.

Vești proaste pentru turci!Prețurile la energie electrică și gaze cresc cu până la 50 la sută

Autoritatea de reglementare a energiei EMRA din Turcia a declarat că a crescut cu 20% prețurile la energie electrică casnică, cu 30% pe cele utilizate de sectoarele publice și de servicii și cu 50% pe cele utilizate în industrie, de pe 1 septembrie.

Iahtul de lux a lui Erdogan a fost văzut în tranzit în Bosfor pentru prima de la reamenajare

Un iaht prezidențial turc, cunoscut anterior ca nava auxiliară Yakamoz Y68 a marinei turce, a fost văzut pentru prima dată tranzitând Bosfor...

Criza economică: Turcii stau la cozi în fața băncilor pentru a primi până la 7.500 de lire cadou

Criza economică a lovit puternic Turcia și i-am văzut pe turci la cozi pentru a cumpăra ulei, pâine sau să pună benzină...

Turcia: Aplicație care localizează câinii maidanezi interzisă, după ce animalele au fost otrăvite

Avocații Baroului din Istanbul au declarat că tortura și uciderea animalelor constituie o infracțiune și au depus o cerere pentru închiderea aplicației online, Havrita. 

Un jurnalist grec a fost deportat și interzis din Turcia. Motivul este „ordinea publică”

Într-o declarație scrisă și distribuită pe contul său de socializare, jurnalistul grec, Evangelos Areteosa a susținut că a zburat de la Bruxelles la aeroportul Sabiha Gökçen, din Istanbul, pe 25 august, unde a fost audiat de poliție timp de șapte ore.

VIDEO. Surpriza unor turiști românii în Turcia. Au închiriat o cameră de hotel, dar a trebuit să o împartă cu pisicile

Un turist român a publicat un videoclip cu o pisică care încerca să între de pe balcon în camera de hotel din provincia vestică Çanakkale.

Turcia crește de cinci ori mai mult taxele de tranzit pentru strâmtorile Bosfor și Dardanele

Potrivit rapoartelor presei turce, taxa a fost stabilită la 4,08 de dolari pentru fiecare tonă de tonaj net înregistrat, de cinci ori taxa inițială de 0,83 dolari și o creștere a veniturilor anuale curente de la 40 milioane dolari la 200 milioane de dolari, noul regulament fiind așteptat să intre în vigoare pe 7 octombrie.